Un model de succes: Polonia și trecerea spre paradigma educației deschise

Un text de: Adelin Dumitru

Resursele educaționale deschise nu au rămas închistate în sfera dezbaterilor teoretice, ci s-au transformat incremental în obiect al politicilor publice. Un exemplu marcant este cel al Poloniei, unde în ultimii trei ani au fost inițiate o serie de programe guvernamentale ce au ca punct central conceptul de educație deschisă. Experiența poloneză, chiar dacă este încă la început, dovedește empiric ceea ce până acum câțiva ani reprezenta doar un argument teoretic în favoarea resurselor educaționale deschise: acestea pot fi utilizate pentru a crea o educație mai inclusivă și mai ieftină. Reforma manualelor școlare, ce se află în dezbatere și în România și despre care voi vorbi în cele ce urmează, este estimată a reduce costurile părinților ai căror copii vor beneficia de aceștia cu până la 25 de milioane de euro în primul an după implementare și cu până la 168 milioane de euro până în 2020.[i] Un aspect ce trebuie menționat încă de la început este acela că fondurile europene au jucat și vor continua să joace un rol important în deschiderea educației poloneze. Proiectul Școala Digitală, care va fi analizat în continuare, a beneficiat de peste 11 milioane de euro din bugetul Uniunii Europene,[ii] care și-a reiterat astfel angajamentele față de educația deschisă.[iii] Totuși, principala finanțare a venit din bugetul public: 12,8 milioane de euro au fost alocate pentru dotarea școlilor cu echipamentul necesar utilizării resurselor electronice.[iv]

Pe 17 aprilie 2014 a fost lansat primul manual digital licențiat sub o licență liberă ( de tipul Creative Commons[v] ), sub egida Ministerului Educației Naționale din Polonia, condus de Joanna Kluzik-Rostkowska[vi]. Acesta este al doilea program guvernamental bazat pe paradigma educației deschise lansat în Polonia, dovedind o importantă și necesară continuitate la nivel instituțional.[vii]

Programul lansat în 2012, Școala Digitală (Cyfrowa szkoła), a generat interes pentru că este unul dintre cazurile-școală implicând resursele educaționale deschise și modul în care pot fi valorificate. Începând cu Septembrie 2015, manualele digitale sub licență liberă vor fi distribuite în majoritatea școlilor poloneze (școli de tipul K-12, adică din învățământul public pre-universitar).[viii] Adoptarea programului Școala Digitală este legat de acțiunile întreprinse de Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise din Polonia, o comunitate epistemică ce a înaintat primele drafturi către Ministerul Educației Naționale.[ix]

Proiectul Școala Digitală se bazează pe 4 piloni, denumite e-teacher, e-textbook, e-school și e-student. E-teacher este componenta ce are în grijă prepararea profesorilor pentru a utiliza noile tehnologii ale informației și comunicării. E-textbook desemnează componenta producerii de resurse educaționale deschise, precum și asigurarea accesului elevilor la astfel de resurse. E-school, probabil cea mai costisitoare componentă, se preocupă de obținerea de către școli a infrastructurii necesare accesării materialelor deschise în format digital, și este dublată de E-student, care le oferă studenților fără posibilități materiale sprijin pentru a putea utiliza noile tehnologii.[x]

Începând cu 2012 au avut loc programe-pilot pentru a dovedi fezabilitatea proiectului. Acestea au fost un succes, iar unul dintre cele mai elocvente exemplu este cel al programului-pilot dedicat componentei E-textbook, cu un buget de 11 milioane de euro.[xi] Programul Școala Digitală vizează producerea resurselor educaționale deschise sub licență liberă Creative Commons, dar, pe lângă această prevedere, angajamentul față de paradigma educației deschise este dovedită și de către alte standarde adoptate: toate materialele trebuie să fie în format deschis (i.e. fără constrângeri legale și tehnice), se accentuează modularitatea  (i.e. posibilitatea de a genera diverse versiuni ale manualelor). Astfel de standarde sunt mai avansate decât prevederile minimale specificate în Declarația UNESCO de la Paris privind resursele educaționale deschise[xii] și întăresc afirmația anterioară conform căreia experiența poloneză este deosebit de importantă pentru țările preocupate de adoptarea resurselor educaționale deschise și de reforma manualelor școlare.

Formarea unei societăți informaționale reclamă uneori schimbări radicale, dar, după cum experiența poloneză dovedește, acest lucru nu exclude incrementalitatea reformării educației. Cu toate că rezultatele preconizate sunt radicale în comparație cu status quo-ul, ritmul schimbării va depinde de numeroase circumstanțe specifice statelor care adoptă paradigma educației deschise. Pentru a înțelege cum s-a ajung la reformarea educației poloneze, este necesar un excurs în istoria mișcării pentru educație deschisă în Polonia. Kamil Sliwowski și Karolina Grodecka au elaborat un astfel de istoric.[xiii] O prezentare succintă constituie un punct de plecare pentru viitoare inițiative ce au în centru resursele educaționale deschise. De asemenea, materialul elaborat de Sliwowski și Grodecka accentuează punctul de vedere exprimat anterior, conform căruia schimbările radicale uneori pot și trebuie realizate progresiv. Situația de astăzi din Polonia și cea preconizată pentru 2020, când va exista o piață mult mai largă a resurselor educaționale deschise, sunt rezultatul unor ani lungi în care comunități preocupate de deschiderea educației au luptat pentru a aduce pe agenda publică acest subiect. După cum subliniază cei doi autori, ceea ce este important este ca instituțiile publice să internalizeze deviza „toate resursele finanțate public ar trebui să fie disponibile în mod liber”.

Materialul elaborat de cei doi autori debutează printr-o analiză a sistemului educațional polonez, subliniind faptul că la testele PISA de la finalul anilor 2000 s-a descoperit că existau carențe în ceea ce privește competențele tehnologice ale elevilor. Totodată, piața manualelor școlare era dominată de câteva edituri: Wydawnictwa Nowa Era, Grupa Edukacyjna și Wydawnictwa Szkolne i Pedagogiczne, care împreună dețineau 70% din piață. Prețurile manualelor erau în creștere în ultimii ani ai deceniului trecut, acest lucru fiind dublat de o volatilitate a manualelor folosite la clasă: de cele mai multe ori, de la an la an se folosea alt manual. Grodecka și Sliwowski notează că acest lucru s-a datorat unei reluctanțe a autorităților de a reglementa piața (care nu era nici pe departe liberă însă, deoarece părinții nu aveau nici un cuvânt de spus, acceptând pasiv manualele recomandate de profesori). În 2014, însă, s-a decis că o reformă legislativă este necesară, astfel încât manualele să fie folosite pentru mai mult de un an.[xiv] Astfel, până la reforma educației, părinții și elevii nu aveau nici o contribuție în privința manualelor folosite la clasă. În plus, profesorii erau momiți prin oferte ale editurilor și discount-uri dacă se angajau să continue achiziționarea manualelor de la editura respectivă.[xv]

În ceea ce privește manualele universitare, situația este mult mai complicată. În primul rând, după cum menționează autorii, este dificil să identifici ceea ce înseamnă un manual. În al doilea rând, cota de piață a ceea ce am putea numi manuale universitare pe piața publicațiilor poloneze este mult mai mică decât în cazul manualelor pre-universitare, și anume 2%. Mai mult, unele edituri au apelat la mijloace extralegale pentru a preveni copierea manualelor. Mai exact, deși legislația în vigoare a drepturilor de autor permite copierea în scopuri academice, non-comerciale, edituri precum C.H. Beck au introdus în primele pagini texte precum „Atenție! Copiatul ucide cărțile! Legea este coercitivă: nu copiați!”.

În continuare voi prezenta succint ceea ce Grodecka și Sliwowski numesc programe de digitalizare și creare a resurselor educaționale. Justificarea acestora poate fi oferită ușor: costurile în creștere ale manualelor, ambiguitatea indusă de edituri în ceea ce privește regimul dreptului de autor, necesitatea unei educații în care beneficiarii să aibă un cuvânt de spus. Digitalizarea se referă la „încercarea de a folosi o abordare coezivă care să asigure dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea competențelor studenților și profesorilor, permițându-le să creeze și să utilizeze resurse digitale.” Unul dintre cele mai importante astfel de programe de digitalizare a fost cel intitulat „Un elev – un calculator”, prin care se prevedea ca fiecare elev să aibă acces la un calculator personal. Programul nu a fost dus la capăt – în 2009 a fost suspendat. Pe de altă parte, ideea din spatele programului a fost populară, astfel încât s-a încercat o revitalizare a acesteia prin componenta e-school a proiectului Școala Digitală.

Proiectul Școala Digitală, precum a fost menționat anterior, are și o componentă de generare a resurselor educaționale. S-au depus astfel eforturi pentru dezvoltarea componentei e-textbook, care a prevăzut crearea a 18 manuale noi (acestea vor fi utilizate începând cu Septembrie 2015). Conținutul acestora variază de la educație primară, științe ale naturii până la matematică sau informatică. Începând cu Octombrie 2013, primele module ale noilor manuale au fost publicate pe  epodreczniki.pl.

Dincolo de aceste inițiative sprijinite la nivel guvernamental, au existat numeroase proiecte originând în societatea civilă, mediul ONG-ist fiind foarte activ în Polonia în domeniul educației (deschise). Coaliția pentru Educație Deschisă din Polonia a jucat un rol cheie, dovedind importanța existenței unor comunități închegate preocupate de reforma educației. Activitatea Coaliției a fost susținută financiar de către Fundația pentru o Societate Deschisă din Polonia, iar printre cele mai notabile rezultate se numără sprijinul acordat instituțiilor publice ce doreau să devină mai deschise. De asemenea, Coaliția a organizat numeroase ateliere pentru pregătirea profesorilor și pentru a constitui grupuri informale ce pot perpetua noul mod de a face educație. Alte proiecte menționate de Sliwoski și Grodecka sunt Academia Orange[xvi] sau School with Class 2.0.[xvii] Ultimul dintre acestea este o inițiativă a Centrului pentru Educație Cetățenească și a Gazeta Wyborcza, cu sprijin din partea Fundației Polone-Americane și a Fundației Agora. Proiectul și-a propus să îi învețe pe elevi să utilizeze noile tehnologii ale comunicării, precum și să le dezvolte gândirea critică. Resursele utilizate în program sunt disponibile sub licență liberă Creative Commons la adresa szkolazklasa20.pl

Resursele educaționale deschise au constituit o piatră de temelie în majoritatea inițiativelor poloneze. Unul dintre primele proiecte ce au utilizat resurse educaționale deschise a fost platforma Scholaris. Acesta a intrat într-un con de umbră, datorită unei interfețe complicate și neatractive pentru utilizatori. O revitalizare a acestuia s-a încercat odată cu lansarea Proiectului Școala Digitală. O altă inițiativă este Interkl@sa, un portal ce pune la dispoziția publicului resurse educaționale deschise sub licențe libere Creative Commons. Începând cu 2011, o echipă de experți a început traducerea în poloneză a materialelor de pe Khan Academy.

Concluzionând, putem remarca faptul că experiența poloneză are meritul de a fi deschis calea elaborării politicilor publice în jurul resurselor educaționale deschise. De asemenea, materialul redactat de Grodecka și Sliwowski ne arată un alt factor cheie în procesul reformării educației poloneze: colaborarea eficientă și pe termen lung dintre societatea civilă și guvern, care a făcut posibilă majoritatea proiectelor menționate anterior.  Experiența poloneză dovedește empiric faptul că resursele educaționale deschise pot constitui o alternativă la resursele educaționale tradiționale. Mai mult, există numeroase beneficii pe termen lung, atât pecuniare cât și din punct de vedere al dezvoltării capitalului uman.

 

[i] http://oerpolicy.eu/polish-ministry-of-education-releases-an-open-primer-textbook/

[ii] http://koed.org.pl/english/etextbooks-in-poland/

[iii] Au existat mai multe inițiative europene pentru deschiderea educației. Dintre acestea, cea mai recentă și cea mai cunoscută este Comunicarea Comisiei din Septembrie 2013 intitulată „Opening up education: innovating teaching and learning for all through new technologies and open educational resources”. Acolo se afirmă deschiderea educației precum și beneficiile pe care aceasta le-ar aduce asupra calității educației.

[iv] http://creativecommons.pl/open-educational-resources-in-the-digital-school-program/

[v] S-a optat pentru cel mai deschis format, CC-BY (Atribuire). Acest tip de licență permite copierea, distribuirea și crearea unor opere derivate, chiar și în scopuri comerciale, atât timp cât sursa inițială este precizată. Vezi https://creativecommons.org/licenses/

[vi] Ministerul Educației Naționale are atribuții doar în privința învățământului pre-universitar. Învățământul superior cade sub incidența Ministerului Științei și Educației Superioare. Vezi https://www.premier.gov.pl/en.html

[vii] Precedentul program a fost adoptat atunci când la conducerea Ministerului Educației Naționale se afla Krystyna Maria Szumilas.

[viii] http://publishingperspectives.com/2015/06/in-poland-the-market-for-digital-textbooks-expands/

[ix] http://oermap.org/evidence/digital-school-program-in-poland/

[x] http://centrumcyfrowe.pl/english/digital-school-e-textbooks-program-a-year-and-a-half-later/

[xi] http://centrumcyfrowe.pl/english/digital-school-e-textbooks-program-a-year-and-a-half-later/

[xii] http://centrumcyfrowe.pl/english/digital-school-e-textbooks-program-a-year-and-a-half-later/

[xiii] http://iite.unesco.org/pics/publications/en/files/3214727.pdf  . Următoarea parte a articolului va fi dedicată prezentării materialului elaborat de cei doi autori. Datele și citatele pot fi găsite în link-ul menționat anterior.

[xiv] http://oerpolicy.eu/polish-ministry-of-education-releases-an-open-primer-textbook/

[xv] http://iite.unesco.org/pics/publications/en/files/3214727.pdf

[xvi] https://akademiaorange.pl/

[xvii] http://szkolazklasa20.pl/

1 Trackbacks & Pingbacks

  1. Calitatea scăzută a resurselor educaționale deschise este doar un mit - Date deschise @ Fundația pentru o Societate Deschisă

Leave a comment

Your email address will not be published.


*