„Un Guvern deschis și transparent” – cel puțin declarativ

Guvernul Cioloș își declară entuziast dorința de deschidere. Este prima prioritate enumerată în program și cea mai detaliată. Uită însă să adauge și măsuri specifice pentru această prioritate. Putem să rămânem moderat optimiști, dar circumspecți: este deschiderea doar declarativă, ca răspuns la protestele recente, sau guvernul are și intenția de a face ceva concret?

Prima dintre prioritățile enunțate de programul de guvernare al cabinetului Cioloș este: „Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni.” Prioritatea este detaliată astfel:

  • Deschiderea sistemului decizional prin facilitarea participării cetățenilor la inițiativele legislative și la elaborarea politicilor publice.
  • Optimizarea dialogului social tri- sau bi-partid și adaptarea acestuia la realitățile economice și sociale în vederea consolidării relațiilor industriale și a menținerii coeziunii sociale.
  • Cultivarea unui dialog constant și eficient cu societatea civilă și mediul de afaceri.
  • Creșterea transparenței administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice.
  • Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică între Guvern și societate, inclusiv cu românii de pretutindeni.

Documentul vorbește deci de implicarea cetățenilor în luarea deciziilor și participarea lor la implementare, dar și de folosirea noilor tehnologii pentru a îmbunătăți interacțiunea dintre administrație și societate. Ar fi putut să îi spună „guvernare deschisă”, așa cum îi solicitasem anterior, dar nu termenul în sine e important.

M-am bucurat să văd că programul începe cu guvernare deschisă, articulată bine ca principii generale. Mi-a scăzut însă entuziasmul pe măsură ce am parcurs documentul. Planul de măsuri propus pare să fii uitat aproape cu totul de această prioritate. Undeva, la capitolul Dezvoltare socială, găsim o primă referire la guvernare deschisă, în forma următoare:

Dezvoltarea parteneriatului pentru o guvernare deschisă prin dialogul permanent cu Parlamentul (comisiile de specialitate, președinții acestora, liderii grupurilor politice) și prin cooperare transversală cu autoritățile și agențiile administrației centrale și locale, partenerii sociali și societatea civilă.

Partea bună este că premierul (sau ministrul responsabil de capitol) a auzit de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. Partea proastă e că nu a înțeles mare lucru din el. Partea și mai proastă e că nu e o măsură concretă, ci o declarație de principii. Abia la final, găsim o aproximare a unor măsuri specifice priorității deschiderii guvernamentale. Secțiunea se numește „Consultare Publică și Dialog Civil” și are următorul conținut:

  • Recâștigarea încrederii în consultarea publica și dialogul civil ca instrument instituționalizat de consultare a grupurilor active din societate asupra priorităților de politici publice cu precădere (dar nu limitative) din domeniile: economic, social, politici financiare și fiscale, sănătate publica, educație, cercetare, cultură și de preluare de sugestii privind noi teme de politici publice în domeniile menționate sau în altele de interes pentru partenerii din societate civilă.
  • Identificarea temelor prioritare din societate și construirea unui mecanism permanent/credibil de integrare a opiniilor partenerilor sociali neguvernamentali din societate în procesul de elaborare, dar și de urmărire constantă a implementării deciziilor publice. Consultarea substanțiala reprezintă prima condiție fundamentală a (re)construirii parteneriatului autentic între stat și societatea civilă lato sensu în dezvoltarea unor soluții adecvate și legitime de politică publică.
  • Punerea la dispoziția oricăror grupuri interesate din societate a unor minime informații despre structura, datele de contact ale entităților guvernamentale relevante în procesul de consultare publica respectiv despre priorități sectoriale asumate de noul Guvern.
  • Publicarea “raportului ministrului” cu informații din propria activitate.

Primele două sunt declarații generale, identice cu cele pe care le-au făcut toate guvernele. Ultimele două sunt mai concrete, dar sper sincer că guvernul nu își imaginează că este transparent pentru că pune la dispoziția publicului „minime informații” și pentru că miniștrii vor face rapoarte de activitate. Mai ales ultima e aproape ridicolă, venind după guvernarea Ponta, care a excelat la capitolul infografice și rapoarte de activitate.

Trebuie să spun că întregul program de guvernare suferă de aceleași probleme. Prioritățile sună bine, dar planul de măsuri este slab. În loc de acțiuni concrete cu rezultate măsurabile într-un timp rezonabil, sunt multe declarații pompoase de principii, sau elemente de viziune. Prea des autorii documentului ignoră lucrurile deja făcute și par a vrea să ia totul de la zero. În ultimii doi ani, încet-încet, într-un proces semi-transparent, am adoptat Strategii naționale în numeroase domenii. Majoritatea sunt conditionalități pentru accesat fonduri europene, deci negociate cu Comisia. Majoritatea nu au planuri de actiune. Vine guvern tehnocrat cu valabilitate un an. Așteptam ca în program să spună că va implementa eficient, tehnocraticeste, strategiile, că va adopta planuri de acțiune. Din păcate, programul ne spune mai degrabă că… vor adopta strategii noi.

Pentru a avea o critică constructivă, iată câteva idei simple de măsuri pe care le aștept și care ar fi o directă continuare a priorității „guvernare deschisă” descrisă în program (unele sunt preluate din scrisoarea Coaliției pentru Date Deschise):

  • măsuri concrete pentru implementarea eficientă, de către toate instituțiile publice, a legii 52/2003 privind transparența decizională;
  • includerea în bugetul public a resurselor necesare pentru funcționarea și extinderea portalului național de date deschise – data.gov.ro.
  • asumarea explicită, în programul de guvernare, a participării României la inițiativa internațională OGP și a implementării Planului național de acțiune 2014 – 2016. În particular, primul angajament din planul de acțiune amintit se referă la accesul transparent la informații de interes public și la revizuirea legislației și practicii în domeniu. Iar un alt angajament vorbește despre introducerea standarului Open Contracting în domeniul achizițiilor publice.
  • demararea unui proces consistent de adoptare a unui nou plan de acțiune pentru guvernare deschisă (cel curent se termină în iunie 2016)
  • publicarea în format deschis, de către toate autoritățile centrale și locale, a permiselor, autorizațiilor și avizelor acordate firmelor, va permite o monitorizare publică a situației acestora limitând posibilitatea de abuz și corupție și contribuind la prevenirea incidentelor;
  • colectarea și publicarea transparentă a indicatorilor privind starea sistemului de sănătate dă posibilitatea cetățenilor să cunoască situația reală și să contribuie la decizii informate cu privire la acesta.
  • publicarea în format deschis a bugetelor și a celorlalte informații despre starea fiecărei instituții publice – școală, spital, instituție de cultură etc. – va oferi comunităților cadrul necesar pentru înțelegerea și rezolvarea problemelor cu care se confruntă acestea.

Exemplele pot continua. Sunt lucruri concrete, care se pot face și fără să aștepte schimbări legislative, doar prin acte administrative, și care pot avea impact pe durata mandatului.

Să spunem însă că documentul are limite inerente. A fost scris în câteva zile de oameni care acum o săptămână nu se așteptau să fie miniștri, ci își vedeau de treaba lor. Intențiile sunt bune, cel puțin declarativ. Așteptăm să vedem implementarea.

 

Leave a comment

Your email address will not be published.


*