rapoarte

În România, guvernarea deschisă nu este respinsă public de nimeni, dar nici nu beneficiază de o abordare coerentă

September 30, 2014 // 0 Comments

În România, guvernarea deschisă nu a făcut și nu face parte din programul niciunui partid, al niciunei instituții. Paradoxal, nici actualul prim-ministru, în administrația căruia subiectul a dobândit pentru prima dată o formă concretă, nu promovează și nu își asumă încurajarea participării publice, colaborarea dintre cetățeni și  instituții și transparentizarea instituțiilor. „Guvernarea deschisă nu este respinsă public de nimeni, dar nici nu beneficiază de o abordare coerentă.”, subliniază raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”, publicat azi, 30 septembrie, de Fundația pentru o societate deschisă. La sfârșitul anului 2011, când România a semnat inițiativa internațională Open Government Partnership (OGP), care promovează guvernarea deschisă prin intermediul noilor tehnologii, existau deja legea accesului la informații de interes public (544/2001), legea privind transparența decizională în administrația publică (52/2003), legea privind reutilizarea informațiilor deținute de instituțiile publice (109/2007), legi care stau la baza unui proces deschis de guvernare. Aderarea României la OGP a fost urmată de un Plan Național de Acțiune (2012-2014) care prevedea deschiderea datelor deținute de autorități și instituții publice și implementarea unor servicii de guvernare electronică, precum obținerea cetățeniei online sau accesul la legislația națională online. Proiectele au depins însă de voința și bugetele instituțiilor, fără obligația expresă de a le duce la îndeplinire.  În  prezent, dacă accesăm secțiunile date deschise de pe website-urile ministerelor, există posibilitatea să găsim acte normative și comunicate de presă, cum se întâmplă în cazul Ministerului Educației Naționale. La începutul anului 2013, în urma eforturilor de advocacy ale activiștilor în domeniul datelor deschise și al guvernării electronice, a fost creat Departamentul pentru Servicii Online și Design (DSOD), în Cancelaria Primului-Ministru, care a devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, nu există un buget publicat și [citește mai departe]