date deschise în cultură

Timișoara Open Culture Hackathon, 18-19 aprilie

April 9, 2015 // 0 Comments

Timișoara Open Culture Hackathon este primul hackathon din România care valorifică date culturale deschise; este o provocare la care sunt invitați să răspundă programatori, artiști, designeri și instituții de cultură; este un maraton al creativității în reutilizarea datelor culturale și o demonstrație de schimbare a viziunii despre interacțiunea publicului cu obiectele de artă. Evenimentul are loc pe 18-19 aprilie, la Timișoara, Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran”. Detalii și înscriere, pe http://timisoara.datedeschise.ro/openculture2015/.

Dezbatere despre implementarea Directivei PSI și de ce ar trebui să participe la ea și sectorul cultural

March 25, 2015 // 0 Comments

Mâine, 26 martie, de la orele 14.00, Ministerul pentru Societatea Informațională organizează o dezbatere publică pe baza propunerii legislative care va transpune Directiva UE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public. Întâlnirea va avea loc la sediul MSI din București (Bulevardul Libertăţii, nr. 14,), iar participarea se poate confirma până la finalul zilei de astăzi, miercuri 25 martie, prin e-mail la adresa denis.kurunczi@msinf.ro. Directiva europeană 2013/37, cunoscută ca Directiva PSI (PSI – public sector information), vine în continuarea celei din 2003 și aduce o serie de schimbări importante, printre care și includerea muzeelor, bibliotecilor și arhivelor în prevederile sale. Acesta este și motivul pentru care consider importantă participarea la dezbatere a unor reprezentanți din aceste 3 tipuri de instituții, dar și din sectorul cultural în general, care să transmită autorităților centrale un feedback concret cu privire la impactul pe care această lege îl va avea asupra activității lor, astfel încât implementarea directivei europene să fie cât mai adaptată nevoilor și realităților din acest domeniu. În pregătirea participării la dezbaterea de mâine, am schițat câteva informații despre ce conține Directiva PSI cu privire la cultură și am pus laolaltă link-uri necesare pentru documentare. Un material util este și tabelul comparativ pe care l-am realizat pentru a surprinde diferențele dintre legea 109/2007, propunerea de lege pentru modificarea şi completarea legii 109/2007 și Directiva PSI 2013/37/UE. Lista cu recomandari de documente important de studiat înainte de dezbatere se regăsește la finalul acestui articol. Cum menționam și în raportul Cultura deschisă – context național și european, rațiunea care a dus la includerea acestor instituții culturale sub incidența directivei revizuite este aceea că patrimoniul cultural al acestor instituții, la fel ca alte informații din sectorul public, are o valoare adăugată dacă este folosit și reutilizat în interes public și în scop comercial, aducând astfel o serie de [citește mai departe]

Rijksmuseum premiază reutilizarea creativă a colecțiilor sale.

March 8, 2015 // 0 Comments

Rijksmuseum, Muzeul Național de Artă al Olandei, a lansat de curând a doua ediție a competiției Make your own Masterpiece pentru Premiul Rijksstudio, invitând publicul să creeze produse noi cu imaginile puse la dispoziție sub licență deschisă în spațiul său virtual. Despre Rijksmuseum am mai scris pe scurt și în raportul Cultura deschisă: context european și național. Este recunoscut drept unul dintre muzeele pioniere ale datelor deschise în cultură. La sfârșitul anului 2012, în cadrul său a fost lansat Rijksstudio, un spațiu virtual unde vizitatorii sunt încurajați să își curatorieze propria expoziție online, să descarce imagini din colecțiile muzeului, să le distribuie și să le reutilizeze așa cum doresc. Rijksstudio pune la dispoziția publicului 200.000 de lucrări digitizate, însoțite de metadate, pentru o experiență interactivă în cunoașterea artei și a istoriei olandeze. Rembrandt, Vermeer, Dürer, Michelangelo, Rubens sau van Gogh pot fi descărcați, decupați, reinterpretați, într-un proces creativ care îi aparține exclusiv utilizatorului. Rijksstudio funcționează integral sub licențe libere (copyright-free), iar lucrările din cadrul său sunt deja utilizate în creații vestimentare, în tatuaje sau producții de film. Oricine poate lua parte la concursul Make your own masterpiece, indiferent de țara de proveniență, de profilul profesional sau de vârstă. Pentru a participa la concurs este suficient să aveți o idee creativă, pe care să o prezentați și să o trimiteți muzeului. Vă puteți exprima prin orice formă de artă, de la design, la arte plastice, arte aplicate, fotografie, video etc. Un juriu va selecta 10 câștigători care vor beneficia de promovare în cadrul Rijksmuseum. Primii 3 vor primi și premii în valoare de 10.000 de euro (marele premiu), 2.500 de euro (premiul II) și 1.000 de euro (premiul III). Termenul limită de înscriere este 15 martie 2015. Pentru a participa la competiție trebuie să completați un formular de înscriere și să încărcați online [citește mai departe]

Deschiderea datelor din domeniul cultural în România: oportunități și riscuri

February 19, 2015 // 19 Comments

“Nu există încă o tradiție și o cultură a deschiderii, în accepțiunea definită în raport,și nici o cerere consistentă din partea publicului în această direcție. România are însă oportunitatea de a se alătura mișcării datelor deschise în cultură pentru că este membră a Uniunii Europene, urmează să implementeze o serie de directive comunitare relevante pentru cultura deschisă și are acces la resurse financiare programate pentru intervenții de digitizare, stocare, accesibilizare și eventual reutilizare a datelor culturale deschise (fondurile europene structurale și comunitare pentru perioada 2014-2020).“

Cultura deschisă – context european și național.

February 5, 2015 // 0 Comments

* imagini din colecția Rijksmuseum Tema raportului despre cultura deschisă vine în contextul mai larg al discuției despre date deschise. Potrivit instrumentului Open Data Handbook realizat de Open Knowledge Network, datele deschise sunt date liber de accesat, reutilizat și redistribuit, mai exact: sunt furnizate într-un format deschis (pot fi prelucrate prin mijloace automate) și sub o licență deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală – drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). Raportat la domeniul culturii, datele deschise sunt reflectate ca ”open culture”, ”open culture data”, sau ”open GLAM” (GLAM – Galleries, Libraries, Archives and Museums) în limba engleză. În franceză întâlnim sintagma ”culture libre”.  În limba română nu avem încă un termen încetățenit, însă în cadrul raportului am propus termenele ”cultură deschisă” și ”date deschise în cultură”. Analiza surprinde tema datelor deschise în cultură, înțeleasă ca acces liber și deschis la patrimoniul cultural digitizat al bibliotecilor, arhivelor și muzeelor din Europa, și ca posibilitate de a distribui și reutiliza metadatele (datele descriptive) și conținutul unor opere de artă, cărți, materiale audiovizuale, fotografii, documente de arhivă, etc., printr-o licență care nu impune limitări de copyright. Pe scurt, vorbim despre patrimoniul cultural digitizat din domeniul public care poate fi accesat, descărcat, distribuit, reutilizat și remixat de către oricine, fără restricții. Deși principala discuție despre cultura deschisă în Europa este legată de patrimoniul muzeelor, al bibliotecilor și al arhivelor – cum se întâmplă și în cazul acestei analize ­- , este important de remarcat că termenul cultura deschisă are, de fapt, o aplicabilitate mai largă la nivel internațional, unde vorbim și de: arhitectură deschisă (software care permite adăugarea, actualizarea și modificarea schițelor); design deschis (aplicarea metodelor open source la crearea de noi produse [citește mai departe]