În România, guvernarea deschisă nu este respinsă public de nimeni, dar nici nu beneficiază de o abordare coerentă

În România, guvernarea deschisă nu a făcut și nu face parte din programul niciunui partid, al niciunei instituții. Paradoxal, nici actualul prim-ministru, în administrația căruia subiectul a dobândit pentru prima dată o formă concretă, nu promovează și nu își asumă încurajarea participării publice, colaborarea dintre cetățeni și instituții și transparentizarea instituțiilor.

În România, guvernarea deschisă nu a făcut și nu face parte din programul niciunui partid, al niciunei instituții. Paradoxal, nici actualul prim-ministru, în administrația căruia subiectul a dobândit pentru prima dată o formă concretă, nu promovează și nu își asumă încurajarea participării publice, colaborarea dintre cetățeni și  instituții și transparentizarea instituțiilor.

„Guvernarea deschisă nu este respinsă public de nimeni, dar nici nu beneficiază de o abordare coerentă.”, subliniază raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”, publicat azi, 30 septembrie, de Fundația pentru o societate deschisă.

La sfârșitul anului 2011, când România a semnat inițiativa internațională Open Government Partnership (OGP), care promovează guvernarea deschisă prin intermediul noilor tehnologii, existau deja legea accesului la informații de interes public (544/2001), legea privind transparența decizională în administrația publică (52/2003), legea privind reutilizarea informațiilor deținute de instituțiile publice (109/2007), legi care stau la baza unui proces deschis de guvernare.

Aderarea României la OGP a fost urmată de un Plan Național de Acțiune (2012-2014) care prevedea deschiderea datelor deținute de autorități și instituții publice și implementarea unor servicii de guvernare electronică, precum obținerea cetățeniei online sau accesul la legislația națională online. Proiectele au depins însă de voința și bugetele instituțiilor, fără obligația expresă de a le duce la îndeplinire.  În  prezent, dacă accesăm secțiunile date deschise de pe website-urile ministerelor, există posibilitatea să găsim acte normative și comunicate de presă, cum se întâmplă în cazul Ministerului Educației Naționale.

La începutul anului 2013, în urma eforturilor de advocacy ale activiștilor în domeniul datelor deschise și al guvernării electronice, a fost creat Departamentul pentru Servicii Online și Design (DSOD), în Cancelaria Primului-Ministru, care a devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, nu există un buget publicat și nu este clar care sunt resursele alocate pentru implementarea acestor activități. Mai mult, unele atribuții intră și în competența Ministerului Societății Informaționale (MSI). DSOD nu are puteri decizionale și nici instrumente coercitive la dispoziție, astfel încât autoritățile publice participă mai degrabă în mod voluntar la inițiativele sale. Altfel spus, guvernarea deschisă este opțională.

Pentru perioada 2014-2016, Guvernul României a aprobat un nou Plan de Acțiune, care conține termene limită clare și instituții responsabile pentru implementarea proiectelor de guvernare deschisă și propune o pltformă colaborativă care să vegheze asupra implementării, alcătuită din administrația publică și din societatea civilă activă pe subiect. Printre proiectele asumate în noul plan se regăsesc publicarea centralizată a informațiilor de interes public pe un website unic, inventarierea seturilor de date de către autoritățile publice de la nivel central și de către instituțiile aflate în subordine, angajament care nu a fost finalizat anterior și care arată potențialul datelor, publicarea în format deschis a datelor deținute de Ministerul Sănătății, cu precădere în domeniul achizițiilor publice din unitățile sanitare.

Deși actualul Plan Național de Acțiune OGP 2014-2016 cuprinde angajamente importante, care constituie fundamentele unei politici publice pentru guvernare deschisă, acestea trebuie așezate într-un cadru instituțional care să potențeze eforturile în domeniu, atrag atenția autorii raportului „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”.

Pentru o politică de guvernare deschisă coerentă, Raportul subliniază necesitatea unei asumări politice la nivel înalt care să se traducă în coduri de etică și regulamente ale instituțiilor publice, asumarea planurilor de acțiune ca documente cu putere juridică sporită, precum hotărâri de guvern, introducerea unor standarde și sancțiuni corespunzătoare pentru aplicarea legislației privind transparența decizională.

Totodată, raportul recomandă coordonarea infrastructurii IT la nivelul întregii administrații publice, care să vină în sprijinul eforturilor de centralizare și de transparentizare a informațiilor de interes public.

La evenimentul de lansare au participat reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, Ministerului Afacerilor Interne și ai Ambasadei Statelor Unite, Marii Britanii, Norvegiei și Olandei.


Lansare Raport 2

Raportul Guvernare deschisă și date publice deschise în România face parte seria Rapoartele societății deschise, o serie de cinci analize de politici, una generală pe tema datelor deschise și a guvernării electronice și patru specifice despre : contracte public-private transparente, resurse educaționale deschise, bugete publice deschise și date deschise în cultură.

Rapoartele societății deschise completează lipsa informațiilor, fundamentează dezbaterile și deciziile de politici publice despre date deschise în România, fiind resurse utile atât celor care se află în poziții de decizie, cât și funcționarilor publici.

Rapoartele societății deschise deschise sunt finanțate prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org .

Detalii despre raportul Guvernare deschisă și date publice deschise în România puteți obține de la Claudia Iordache, specialist comunicare, pe adresa claudia.iordache@fundatia.ro.

Lansare Raport 3

Leave a comment

Your email address will not be published.


*