Publicații

În această secțiune vom publica 5 studii despre date deschise: guvernare și date deschise, contracte public-private transparente, resurse educaționale deschise, bugete publice deschise și date deschise în cultură.

1. Raport Guvernare deschisă și date publice deschise în România

Raportul reprezintă o trecere în revistă a principalelor evoluții în elaborarea și implementarea politicilor publice pentru deschiderea guvernării în raport cu cetățeanul în perioada 2012-2014. Guvernarea deschisă este definită din prisma a trei principii esențiale: transparență sau accesul la informații, participare publică și colaborarea dintre autoritățile publice și societatea civilă, după modelul american. Un aspect important în deschiderea autorităților publice în fața cetățeanului obișnuit sau antreprenor îl constituie facilitarea accesului la date deschise, respectiv resurse publice pentru inovare socială și economică. În cadrul raportului, angajamentele României în domeniu sunt privite dintr-o perspectivă comparativă, luând totodată în considerare contextul național și lipsa unei culturi a deschiderii și a transparenței în societatea românească.

Raportul definește cultura deschisă și principiile sale fundamentale, analizează contextul european pornind de la cele mai importante documente ale Uniunii Europene în materie de digitizare, acces online și deschidere a datelor culturale, punctând totodată responsabilitățile care revin României și stadiul îndeplinirii acestora. De asemenea, cuprinde o serie de exemple de bune practici ale unor instituții de patrimoniu din Europa, care au abordări de tip cultură deschisă. În ceea ce privește contextul național, raportul prezintă documentele strategice relevante la nivel național, cadrul legislativ și licențele libere, precum și oportunitățile de finanțare existente pentru proiecte de date deschise în cultură. Nu în ultimul rând, suprinde perspectivele unor specialiști români din domeniu și conturează o serie de concluzii și recomandări despre parcursul României în direcția culturii deschise.

Obiectivul acestui raport este să argumenteze în favoarea adoptării paradigmei educației deschise drept cadru de acțiune pentru învățământul preuniversitar din România. Un sistem de educație deschis este cel care se îmbunătățește permanent prin analiză și evaluare; caută să înlăture barierele din calea accesului la educație, punând accentul deopotrivă pe calitate și echitate; folosește eficient și transparent resursele; este conectat la tehnologie și, prin tehnologie, la lumea modernă.

4. Bugetare deschisă și participativă în România

Prezentul raport își propune să arate care este stadiul actual al publicării datelor bugetare în România, analizând legislația, practica și inițiativele în domeniu în raport cu standardele și inițiativele internaționale. Raportul se finalizează cu o serie de recomandări de politici publice care ar aduce un grad mai mare de transparență și ar crește implicarea cetățenilor în procesul bugetar. Pornind de la ideea că felul în care se cheltuiește banul public reflectă nivelul de dezvoltare al unei societăți și bunăstarea populației, am considerat că bugetarea deschisă și participativă este premisa care duce la o gestionare eficientă și transparentă a fondurilor publice, în concordanță cu nevoile populației.

5. Acces liber la publicații și rezultate de cercetare finanțate din fonduri publice

Raportul își propune să prezinte principalele direcții ale unei strategii naționale privind accesul liber la publicații și rezultate de cercetare finanțate din fonduri publice. Răspunde astfel unei solicitării a autorității naționale în domeniu, care în timpul unei dezbateri publice și-a arătat deschiderea de a prelua propuneri societății civile într-o consultare mai largă cu alți actori implicați.