Dilema legii electorale: mai bună, dar neconstituțională

Apare riscul ca aceasta să spună nu, nu este constituțională. Atunci ne întoarcem la dezastruoasa lege Anghel-Nicolicea care a creat actual Parlament supra-dimensionat și rămânem cu ea până schimbăm Constituția. Și așa ajungem la dilema din titlu: ignorăm posibila neconstituționalitate pentru a avea o lege un pic mai bună? E o discuție despre principii și democrație.

Comisia privind legile electorale a finalizat proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Ne așteptăm la o procedură rapidă, care să ducă la adoptarea legii de către Parlament în 2-3 săptămâni, urmată de promulgarea de către președinte. Se anunță o lege mai bună decât cea actuală, un obiectiv ușor de atins, la cât de proastă e cea de acum. Dar va fi o lege vădit neconstituțională, pentru că nu respectă Referendumul din 2009. Ajungem la o dilemă: va sesiza cineva Curtea Constituțională? Sau ne vom face că nu vedem problema, ca să avem o lege ceva mai bună?

Voi lăsa analiza proiectului de lege pentru un articol viitor. Nici nu e timp, dar fiind că s-a lucrat într-o totală lipsă de transparență. Sub-comisia însărcinată cu redactarea proiectului a fost condusă de deputatul UNPR Nicolicea, unul din autorii principali ai groaznicei legi actuale. Acesta a decis cu de la sine putere să lucreze la secret. Așa se face că primul draft a fost văzut de mai toată lumea, inclusiv majoritatea membrilor Comisiei Comune, în dimineața zilei în care au și votat. Negocierile între partide s-au purtat în spatele ușilor închise.

Principala noutate a proiectului este revenirea la votul pe listă de partid, renunțându-se astfel la votul uninominal. Distribuția mandatelor rămâne proporțională cu numărul de voturi primit. La vot pe listă, nu mai este cazul să fie dublate unele colegii, deci numărul de parlamentari va fi fix: 329 de deputați și 126 de senatori. Pragul electoral rămâne la 5% din voturi la nivel național. UDMR a obținut și un prag alternativ, de 20% din voturi în cel puțin patru circumscripții (județe). Sunt introduse mai multe îmbunătățiri ale procesului electoral, dar lipsește orice referire la votul prin corespondență. Sunt unele eforturi, minore, de a îmbunătăți calitatea procesului electoral în străinătate.

Problema de consituționalitate este legată de numărul de parlamentari. Totalul de 454 înseamnă cel mai mic Parlament de până acum, dar este cu mult peste cifra de 300 votată de cetățeni la Referendumul validat din 2009. În Decizia nr. 682 din data de 27.06.2012, privind legea electorală Ponta-Antonescu (cunoscută ca „uninominalul pur”), Curtea Constituțională a vorbit pe larg despre ce înseamnă un referendum consultativ, arătând că „ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale –, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.” Cu alte cuvinte, decizia luată la Referendum trebuie respectată de legiuitor, chiar dacă nu imediat. În acest sens, Curtea a decis că legea în cauză este neconstituțională în ansamblul ei:

Legea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3), potrivit cărora “România este stat de drept […]”, ale art.2 – Suveranitatea şi ale art.61- Rolul şi structura (Parlamentului), întrucât 15 consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimată la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009

O discuție se poate face pe marginea unor comentarii ale Curții. Legea propusă în 2012 nu doar că nu reducea numărul de parlamentari la 300, ci crea premizele ca el să crească. Motivația Curții include și această referință: „Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce priveşte reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr.35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum.

Noul proiect propune o mică scădere. De aceea politicienii implicați insistă să spună că va fi „cel mai mic Parlament din istorie”. Pe de altă parte, tot Curtea subliniază că ”reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art.1, 2 şi 61.

Toate aceste detalii sunt importante, pentru că în finalul motivației Curtea Constituțională atrage atenția legiuitorului că trebuie să țină cot atât de decizie, cât și de conținutul ei:

În final, Curtea constată că, potrivit Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr.1/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.16 din 26 ianuarie 1995, “puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdiţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină aceasta”. În consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte atât considerentele, cât şi dispozitivul prezentei decizii.

Este sau nu noul proiect de lege în afara Constituției? O ușoară scădere a numărului de parlamentari este suficientă, chiar dacă nu se ajunge la 300? Opinia mea este că nu sunt îndeplinite condițiile descrise de CCR. Eu nu sunt jurist și chiar dacă aș fi, e o simplă opinie. Singurul mod în care am putea obține un răspuns este prin trimiterea noii legi, când va fi adoptată, la Curte.

Apare riscul ca aceasta să spună nu, nu este constituțională. Atunci ne întoarcem la dezastruoasa lege Anghel-Nicolicea care a creat actual Parlament supra-dimensionat și rămânem cu ea până schimbăm Constituția. Și așa ajungem la dilema din titlu: ignorăm posibila neconstituționalitate pentru a avea o lege un pic mai bună? E o discuție despre principii și democrație. Nu am un răspuns. Sunt însă curios ce vor face parlamentarii, președintele, avocatul poporului și Înalta Curte, adică cei ce au dreptul de a sesiza Curtea Constituțională.

(sursa foto: Camera Deputaților)

Leave a comment

Your email address will not be published.


*