Cultura deschisă și dezvoltarea publicului – trei exemple

Galeriile, bibliotecile, arhivele și muzeele au un rol important în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural. Tot mai multe instituţii de acest tip decid să-şi facă patrimoniul accesibil online. Acest fapt creează noi oportunităţi atât pentru instituţiile în sine, cât şi pentru public și alte părţi interesate de folosirea datelor deschise în realizarea unor aplicații care să permită noi modalități de participare în cultură și un dialog activ şi implicat cu publicul.

Datele deschise sunt date liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Datele deschise în cultură (în engleză: Open Culture Data sau Open GLAM – Galleries, Libraries, Archives and Museums) implică, în principal, acces liber la materialul cultural digitizat al instituțiilor și posibilitatea distribuirii şi reutilizării deschise a datelor acestora despre colecții, opere de artă, publicații, materiale audiovizuale etc. printr-o licență deschisă, care permite folosirea datelor fără limitări de drepturi de proprietate intelectuală. Datele deschise în cultură au un potențial extraordinar de a face publicul să devină mai interesat şi mai apropiat de cultură, să participe activ la actul cultural şi chiar să devină coautor al unui material cultural, să se implice şi să creeze un spaţiu de reflecţie în jurul unor teme de interes pentru comunitate. Exemplul unui muzeu olandez, al unei galerii daneze şi al unei arhive cu materiale audio-video la nivel european ilustrează cum deschiderea datelor în cultură poate contribui la o nouă manieră de interacțiune cu publicul larg.

Galeriile, bibliotecile, arhivele și muzeele au un rol important în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural. Tot mai multe instituţii de acest tip decid să-şi facă patrimoniul accesibil online. Acest fapt creează noi oportunităţi atât pentru instituţiile în sine, cât şi pentru public și alte părţi interesate de folosirea datelor deschise în realizarea unor aplicații care permit noi modalități de participare în cultură și un dialog activ şi implicat cu publicul.

Fără pretenția că sunt cele mai reprezentative cazuri, scurtele exemple de practici de date deschise în cultură alese aici sunt interesante din perspectiva caracterului interactiv cu publicul, devenit coautor al materialului cultural, pe care o integrează în filosofia lor zilnică de lucru. Pe lângă oferirea accesului liber la opere de facturi diverse, aceste instituții cultivă implicarea oamenilor în generarea de conținut cultural, în redimensionarea acestui conținut, astfel încât întregul proces să fie unul educativ și să contribuie la diversificarea și dezvoltarea publicului. Mai mult, galeria și muzeul din exemple integrează feedback-ul publicului în felul în care își construiesc programele și strategiile următoare. Exemplele ilustrează și caracteristicile datelor deschise legate de acces liber și transparenţă, dar și de colaborare cu publicul și de participare activă a sa.

Primul exemplu este Rijksmuseum din Amsterdam, recunoscut ca unul dintre muzeele pioniere ale datelor deschise în cultură, cu una dintre cele mai bogate colecții de artă din Europa. Muzeul oferă acces online la aproximativ 125.000 de imagini de înaltă calitate ale unor faimoase opere de artă. La finele anului 2012, muzeul a lansat Rijksstudio, un spațiu virtual unde vizitatorii își pot crea propria expoziție și prin care sunt încurajați să folosească și să reutilizeze imaginile cum doresc, ca apoi să comunice și să discute rezultatele cu Rijksmuseum. Muzeul dă publicului ocazia să fie curator de expoziții și să își facă propriile colecții online, să descarce imagini, să le refolosească în diverse produse proprii, de la huse pentru telefoane mobile, la tricouri și videoclipuri muzicale. Prin deschiderea sa, muzeul stimulează creativitatea publicului, implicarea sa activă, pornind de la idea că atunci când interacționezi cu o operă de artă, o percepi, o înțelegi și o reții mai bine.

date deschise in cultura 1

Un alt exemplu relevant este Galeria Națională a Danemarcei (SMK- Statens Museum for Kunst), care reunește cea mai mare colecție de artă a țării şi are ca misiune să contribuie la promovarea unei societăți creative și reflexive. Ce este extrem de interesant în acest caz este faptul că, actualmente, SMK dezvoltă o strategie prin care își propune să facă publicul coautor al materialului şi al procesului cultural, să dezvolte forma și conţinutul galeriei în strânsă cooperare cu utilizatorii ei. SMK este în căutare de metode care să le permită vizitatorilor să genereze conținut şi şi-a făcut un scop din a crea condițiile potrivite pentru un dialog cu utilizatorii, atunci când aceștia dezvoltă conținut nou. Unul din proiectele SMK, dezvoltat în parteneriat cu metroul din Copenhaga, i-a implicat pe rezidenții unei zone unde se construia metroul, invitându-i să folosească imaginile deschise, accesibile online ale galeriei, să le modifice, să le combine, să taie sau să adauge detalii pentru a-și face propriile colaje care să acopere gardurile metroului pe lângă care treceau zilnic.

date deschise in cultura 3

Un exemplu de altă factură este și arhiva EUscreen, care oferă acces online gratuit la materiale video, la imagini, texte și materiale audio din arhivele audiovizuale europene de la începutul anilor 1900 până în prezent. Arhiva promovează utilizarea conţinutului televizat pentru a explora istoria culturală a Europei, oferă acces la peste 30.000 de unități de conținut și de informație. Interesant la acest portal este faptul că utilizatorii pot vizualiza așa-numite expoziții-colaje din materialele arhivei, dar, mai ales, că dezvoltă posibilitatea tehnică prin care aceștia își pot crea propriile expoziții din părți existente ale materialului. Această disponibilitate spre generarea de conținut personalizat este un element care îl face pe vizitator implicat în agregarea propriei arhive audiovizuale, potrivit intereselor sale legate de istoria culturală a Europei, de viața cotidiană reflectată de televiziune de la începutul secolului XX încoace.

Ce au în comun aceste trei inițiative este filosofia și, totodată, încrederea acordată deschiderii dinamice către public. A permite redistribuirea și reutilizarea materialelor culturale din patrimoniul lor, înseamnă, de fapt, și a împărți autoritatea creării de conținut cu utilizatorii – autoritatea de a reinterpreta și a recontextualiza aceste colecții.

Rămâne de văzut cât de multe astfel de inițiative de dezvoltare a publicului prin deschiderea datelor în cultură vor apărea și, foarte important, cum se vor crea cadre concrete în care utilizatorii să se regăsească și să își aducă contribuția. Este important ca munca utilizatorilor să beneficieze de o bună facilitare din partea instituțiilor GLAM, care să arate că aceasta este valorificată și luată realmente în considerare. Cu alte cuvinte, dacă vrem ca publicul larg să refolosească și să redimensioneze datele deschise în cultură, trebuie să creăm contexte specifice și, cel mai important, trebuie să le oferim oamenilor motivația și inspirația pentru a se implica.

Nu în ultimul rând, este esențial ca sprijinirea dezvoltării publicului prin astfel de inițiative să includă, în viitor, și o partea consistentă de evaluare și măsurare a efectelor deschiderii datelor în cultură. Deși măsurarea succesului în folosirea datelor deschise în cultură câștigă teren, este nevoie de instrumente specifice pentru cuantificarea efectelor acestei deschideri asupra utilizatorilor – cât și cum anume îi ajută acest fenomen al datelor deschise în dezvoltarea personală, în a fi cetățeni mai creativi, mai activi, mai implicați în comunitatea din care fac parte?

Leave a comment

Your email address will not be published.


*