Comentarii pe marginea organizării Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic

Spuneam zilele trecută că noul Minister pentru Consultare Publică și Dialog Civic și-a început activitatea printr-o inedită consultare publică asupra proiectului de hotărâre de guvern ce va reglementa propria organizare. Am îndemnat persoanele interesate să participe la această consultare și, desigur, ne-am urmat propriul îndemn.

Centrul pentru Inovare Publică și Fundația pentru o societate deschisă și-au concentrat atenția asupra legăturii între MCPDC și implementarea guvernării deschise în România, prin Open Government Partnership. Am ales acest subiect pentru că este cel la care ne pricepem și putem vorbi cel mai bine din experiența directă. Ne-am referit la articolul 3, alineatul f), din proiectul de hotărâre, care are următorul conținut:

f) evaluează rezultatele implementării actualei Strategii privind  Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership) și o elaborează pe cea aferentă perioadei iunie 2016 – iunie 2018 realizând inclusiv Planul Național de Acțiune pentru un Guvern mai deschis, mai responsabil, mai eficient, prin promovarea transparenței guvernamentale, încurajarea participării civice la viața publică, folosirea noilor tehnologii în administrație și combaterea corupției respectiv urmărește punerea lor în practică;

Poziția noastră în legătură cu acest subiect a fost următoarea:

Atragem atenția că articolul menționat, în forma actuală, cuprinde unele inadvertențe. Spre exemplu, România nu are o strategie în domeniul guvernării deschisă, ci un plan de acțiune adoptat prin Memorandum de către Guvern, în continuarea aderării țării noastre la inițiativa Open Government Partnership.

Dincolo de aceste inadvertențe, deducem din document că noul Minister ar prelua coordonarea Open Government Partnership în România. Considerăm că este o direcție contra-productivă din următoarele motive:

(1) Consultarea publică e o componentă a guvernării deschise și nu invers – ce se întâmplă, spre exemplu, cu portalul de date deschise și alte inițiative asociate acestuia?;

(2) Planul OGP este un cadru de coordonare pentru angajamente implementate de mai multe ministere; experiența ne arată că este dificil de coordonat din interiorul unui minister, mai ales unul nou. De altfel, trecerea OGP în directa coordonare a prim-ministrului, de la Ministerul Justiției, s-a produs în 2012 ca urmare a unui raport independent de monitorizare al societății civile, care a propus acest lucru pe baza experienței internaționale.

(3) Nu e o idee bună să schimbi ceva ce merge;

(4) OGP are o viziune pe termen lung; e greu de spus dacă noul Minister se va mai regăsi în structura următorului Cabinet.

Desigur că MCPDC va avea un rol important în ceea ce privește implementarea angajamentelor OGP, cel puțin în ceea ce privește componenta de participare a publicului la decizii. De aceea facem următoarea sugestie de organizare instituțională:

(1) Coordonarea OGP păstrată la Cancelaria Primului Ministru, cu implicarea directă a PM;

(2) MCPDC va asuma și implementa angajamentele legate de dialog civic și transparență decizională;

(3) Se adaugă un Steering Committee, după modelul internațional, cu reprezentanți din instituții publice (MCPDC, Agenția pentru Agenda Digitală, AM POCA) și ai societății civile, selectați după cum consideră util guvernul.

În ceea ce privește textul art. 3, lit. f), propunem următoarea formulare:

Elaborează în parteneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului planuri de acțiune conjugate pentru implementarea principiilor guvernării deschise prin creșterea implicării publicului în luarea deciziilor la nivel guvernamental prin folosirea noilor tehnologii și a datelor deschise în concordanță cu angajamentele României în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*