Rapoartele societății deschise

Cultura deschisă și dezvoltarea publicului – trei exemple

September 15, 2014 // 0 Comments

Datele deschise sunt date liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Datele deschise în cultură (în engleză: Open Culture Data sau Open GLAM – Galleries, Libraries, Archives and Museums) implică, în principal, acces liber la materialul cultural digitizat al instituțiilor și posibilitatea distribuirii şi reutilizării deschise a datelor acestora despre colecții, opere de artă, publicații, materiale audiovizuale etc. printr-o licență deschisă, care permite folosirea datelor fără limitări de drepturi de proprietate intelectuală. Datele deschise în cultură au un potențial extraordinar de a face publicul să devină mai interesat şi mai apropiat de cultură, să participe activ la actul cultural şi chiar să devină coautor al unui material cultural, să se implice şi să creeze un spaţiu de reflecţie în jurul unor teme de interes pentru comunitate. Exemplul unui muzeu olandez, al unei galerii daneze şi al unei arhive cu materiale audio-video la nivel european ilustrează cum deschiderea datelor în cultură poate contribui la o nouă manieră de interacțiune cu publicul larg. Galeriile, bibliotecile, arhivele și muzeele au un rol important în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural. Tot mai multe instituţii de acest tip decid să-şi facă patrimoniul accesibil online. Acest fapt creează noi oportunităţi atât pentru instituţiile în sine, cât şi pentru public și alte părţi interesate de folosirea datelor deschise în realizarea unor aplicații care permit noi modalități de participare în cultură și un dialog activ şi implicat cu publicul. Fără pretenția că sunt cele mai reprezentative cazuri, scurtele exemple de practici de date deschise în cultură alese aici sunt interesante din perspectiva caracterului interactiv cu publicul, devenit coautor al materialului cultural, pe care o integrează în filosofia lor zilnică de lucru. Pe lângă oferirea accesului liber la opere de facturi diverse, aceste instituții cultivă implicarea oamenilor în generarea de conținut cultural, în redimensionarea acestui conținut, astfel încât întregul proces [citește mai departe]

Resurse Educaționale Deschise pierdute în programare (strategică)

September 7, 2014 // 1 Comment

Resurse Educaționale Deschise: un subiect de interes major în Uniunea Europeană, prezent în programul de guvernare, cu legături în alte documente de politici publice și mai ales un instrument eficient pentru îmbunătățirea calității educației. Ne-am fi așteptat ca la momentul alocării fondurilor europene să îl regăsim în documentele strategice, astfel încât să avem resursele necesare. Din păcate, lipsa de coordonare între diverse ministere implicate și lipsa unei viziuni a Ministerului Educației fac ca acest lucru să nu se întâmple. Discuția despre resurse educaționale deschise (RED) este de dată recentă în România. Probabil că în urmă cu doi ani, doar un număr restrâns de inițiați ar fi folosit termenul într-o discuție despre educația românească. Spre exemplu, nu și-a găsit locul, sub această formă, în Legea Educației Naționale adoptată în 2011 și nici în dezbaterea ce a premers adoptarea timp de câțiva ani. Astăzi însă găsim referiri la acest concept în cel puțin două documente programatice fundamentale: programul de guvernare și Acordul de Parteneriat 2014-2010. La întrebarea „sunt resursele educaționale deschise un subiect de interes pentru România?” răspunsul scurt este fără îndoială da. Pentru răspunsul lung, argumentat, vă invităm să citiți analiza realizată în martie 2014, cu titlul „Resurse educaționale deschise: oportunități pentru România”. De la începutul anului, România negociază cu Comisia Europeană alocarea fondurilor comunitare pentru perioada 2014-2020. A fost adoptat cadrul general, Acordul de Parteneriat, sunt în discuție programele operaționale și strategiile de sector. Ne-am fi așteptat să regăsim resursele educaționale digitale (în general și deschise în particular) între priorități, cu atât mai mult cu cât RED sunt un subiect de interes și cu mare potențial în UE (urmând, ca de obicei, exemplul american). Cel mai recent document strategic este comunicarea Opening up education through new technologies, transmisă de CE la jumătatea anului precedent și primită pozitiv de Parlamentul European. [citește mai departe]

1 2