Rapoartele societății deschise

Patru proiecte pentru educație deschisă

December 3, 2015 // 2 Comments

În contextul schimbării de guvern, Coaliția RED România a adresat ministrului educației o scrisoare deschisă în care îi propune patru proiecte concrete pentru deschiderea sistemului de educație publică din România. Acestea se subscriu paradigmei educației deschise. Redăm mai jos integral textul scrisorii.   Patru proiecte pentru educație deschisă Scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Curaj   Stimate domnule ministru Adrian Curaj, Știm că preluarea mandatului de ministru al educației înseamnă o încărcare majoră cu sarcini, cu atât mai mult cu cât se suprapune cu redactarea bugetului. În același timp este și un moment de (re-)activare a unor paradigme și procese majore în sistemul public de educație. Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise România (Coaliția RED) militează pentru educație deschisă și folosirea resurselor educaționale deschise (RED). Nu vă cerem o nouă reformă, ci o schimbare de paradigmă[1]. Adoptarea paradigmei educației deschise înseamnă în primul rând o schimbare de viziune, un efort de integrare conceptuală și coordonare a mai multor elemente aflate deja în plan sau chiar în lucru. Ne adresăm dumneavoastră pentru a vă propune sau a vă aminti de patru proiecte pentru educație deschisă.   Transparență și date deschise în educație Orice sistem deschis este caracterizat printr-un grad înalt de transparență, care atrage după sine și integritate. Educația românească are nevoie de ambele, pentru că suferă (și) de o profundă criză de încredere și de respect. Mulți cetățeni au convingerea că ceva e rău cu școala noastră, chiar dacă vorbesc adesea în termeni vagi, influențați mediatic: corupția la examene sau la clasă, alocări netransparente de fonduri, lipsă de relevanță pentru piața muncii, rele tratamente aplicate copiilor, politizare excesivă. Am auzit de fiecare dintre acestea, poate am văzut exemple concrete – sunt asociate cu școala în percepția publicului. Este imposibil să scăpăm de astfel de etichete doar cu programe de informare a publicului, [citește mai departe]

Comentarii pe marginea organizării Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic

November 27, 2015 // 0 Comments

Spuneam zilele trecută că noul Minister pentru Consultare Publică și Dialog Civic și-a început activitatea printr-o inedită consultare publică asupra proiectului de hotărâre de guvern ce va reglementa propria organizare. Am îndemnat persoanele interesate să participe la această consultare și, desigur, ne-am urmat propriul îndemn. Centrul pentru Inovare Publică și Fundația pentru o societate deschisă și-au concentrat atenția asupra legăturii între MCPDC și implementarea guvernării deschise în România, prin Open Government Partnership. Am ales acest subiect pentru că este cel la care ne pricepem și putem vorbi cel mai bine din experiența directă. Ne-am referit la articolul 3, alineatul f), din proiectul de hotărâre, care are următorul conținut: f) evaluează rezultatele implementării actualei Strategii privind  Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership) și o elaborează pe cea aferentă perioadei iunie 2016 – iunie 2018 realizând inclusiv Planul Național de Acțiune pentru un Guvern mai deschis, mai responsabil, mai eficient, prin promovarea transparenței guvernamentale, încurajarea participării civice la viața publică, folosirea noilor tehnologii în administrație și combaterea corupției respectiv urmărește punerea lor în practică; Poziția noastră în legătură cu acest subiect a fost următoarea: Atragem atenția că articolul menționat, în forma actuală, cuprinde unele inadvertențe. Spre exemplu, România nu are o strategie în domeniul guvernării deschisă, ci un plan de acțiune adoptat prin Memorandum de către Guvern, în continuarea aderării țării noastre la inițiativa Open Government Partnership. Dincolo de aceste inadvertențe, deducem din document că noul Minister ar prelua coordonarea Open Government Partnership în România. Considerăm că este o direcție contra-productivă din următoarele motive: (1) Consultarea publică e o componentă a guvernării deschise și nu invers – ce se întâmplă, spre exemplu, cu portalul de date deschise și alte inițiative asociate acestuia?; (2) Planul OGP este un cadru de coordonare pentru angajamente implementate de mai multe ministere; experiența ne arată [citește mai departe]

Consultare publică: organizarea Ministerului pentru Consultare Publică

November 23, 2015 // 1 Comment

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) își începe într-un mod inedit activitatea administrativă: printr-o consultare publică pe marginea hotărârii de guvern privind propria organizare. Spunem că este inedit pentru că niciun alt minister nu a mai făcut vreodată un astfel de demers. MCPDC nu are încă personal sau site propriu și nici nu poate avea până nu se aprobă hotărârea în cauză. Dar, din nou inedit pentru administrația din România, știe să folosească puterea rețelelor sociale. Consultarea a fost inițiată pe pagina de Facebook a Ministerului, iar documentul supus dezbaterii poate fi citit pe Google Docs. Comentariile pot fi trimise pe Facebook sau prin email, la adresa secretariat.mcpdc@gov.ro, până vineri, 27 noiembrie. Din documentul supus dezbaterii, înțelegem că noul Minister ar urma să coordoneze și Open Government Partnership în România. Poziția Coaliției pentru Date Deschise, la care ne raliem, este că nu e o idee bună. Am spus acest lucru și în scrisori către Președinte și Prim-ministru, la care nu am primit însă răspuns. Am profitat și de noua invitație la consultare și am expus din nou chestiunea, astfel: Din document rezultă că noul Minister ar prelua coordonarea Open Government Partnership în România (art. 3, f). Dincolo de textul confuz, este o direcție contra-productivă pentru că: (1) Consultarea publică e o componentă a guvernării deschise și nu invers – ce se întâmplă, spre exemplu, cu portalul de date deschise și alte inițiative asociate acestuia?; (2) Planul OGP este un cadru de coordonare pentru angajamente implementate de mai multe ministere; experiența ne arată că este dificil de coordonat din interiorul unui minister, mai ales unul nou; (3) Nu e o idee bună să schimbi ceva ce merge; (4) OGP are o viziune pe termen lung; e greu de spus dacă noul Minister se va mai regăsi în structura următorului [citește mai departe]

Coaliția pentru Date Deschise solicită Guvernului măsuri concrete pentru guvernare deschisă

November 19, 2015 // 1 Comment

Prima dintre prioritățile enunțate de programul de guvernare al cabinetului Cioloș este: „Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni.” Salutând această declarație de principii, în continuarea apelului transmis la începutul săptămânii Președintelui României, Coaliția pentru Date Deschise solicită noului guvern și măsuri concrete care să ducă la punerea în practică a priorităților enunțate în domeniul guvernării deschise. Redăm în continuare scrisoarea transmisă în acest sens premierului Dacian Cioloș.     Domnului Dacian Cioloș, prim-ministru al României   Stimate domnule Dacian Cioloș, Organizațiile și persoanele semnatare, membre ale Coaliției pentru Date Deschise, salutăm faptul că în programul dumneavoastră de guvernare, aprobat de Parlament, prima dintre priorități este cea a unui guvern deschis și transparent, adică cea a guvernării deschise. În secțiunea dedicată principiilor, programul vorbește explicit de implicarea cetățenilor în luarea deciziilor și participarea lor la implementare, dar și de folosirea noilor tehnologii pentru a îmbunătăți interacțiunea dintre administrație și societate. Am constat însă și că în secțiunea dedicată Planului de măsuri, sunt puține acțiuni concrete care să conducă la implementarea priorității enunțate. Sunt incluse mai degrabă declarații generale, pe care le apreciem, dar care cer la rândul lor măsuri specifice. Înțelegând că timpul scurt alocat întregului proces de desemnare nu a permis un document elaborat, venim în întâmpinarea programului de guvernare și ne arătăm disponibilitatea pentru a sprijini cu expertiza noastră formularea și implementarea măsurile concrete necesare pentru a discuta în mod real de deschiderea guvernării. Iată doar câteva exemple de măsuri concrete pe care le așteptăm: măsuri concrete pentru implementarea eficientă, de către toate instituțiile publice, a legii 52/2003 privind transparența decizională; includerea în bugetul public a resurselor necesare pentru funcționarea și extinderea portalului național de date deschise – data.gov.ro. asumarea explicită, în programul de guvernare, a [citește mai departe]

„Un Guvern deschis și transparent” – cel puțin declarativ

November 17, 2015 // 0 Comments

Guvernul Cioloș își declară entuziast dorința de deschidere. Este prima prioritate enumerată în program și cea mai detaliată. Uită însă să adauge și măsuri specifice pentru această prioritate. Putem să rămânem moderat optimiști, dar circumspecți: este deschiderea doar declarativă, ca răspuns la protestele recente, sau guvernul are și intenția de a face ceva concret? Prima dintre prioritățile enunțate de programul de guvernare al cabinetului Cioloș este: „Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni.” Prioritatea este detaliată astfel: Deschiderea sistemului decizional prin facilitarea participării cetățenilor la inițiativele legislative și la elaborarea politicilor publice. Optimizarea dialogului social tri- sau bi-partid și adaptarea acestuia la realitățile economice și sociale în vederea consolidării relațiilor industriale și a menținerii coeziunii sociale. Cultivarea unui dialog constant și eficient cu societatea civilă și mediul de afaceri. Creșterea transparenței administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice. Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică între Guvern și societate, inclusiv cu românii de pretutindeni. Documentul vorbește deci de implicarea cetățenilor în luarea deciziilor și participarea lor la implementare, dar și de folosirea noilor tehnologii pentru a îmbunătăți interacțiunea dintre administrație și societate. Ar fi putut să îi spună „guvernare deschisă”, așa cum îi solicitasem anterior, dar nu termenul în sine e important. M-am bucurat să văd că programul începe cu guvernare deschisă, articulată bine ca principii generale. Mi-a scăzut însă entuziasmul pe măsură ce am parcurs documentul. Planul de măsuri propus pare să fii uitat aproape cu totul de această prioritate. Undeva, la capitolul Dezvoltare socială, găsim o primă referire la guvernare deschisă, în forma următoare: Dezvoltarea parteneriatului pentru o guvernare deschisă prin dialogul permanent cu Parlamentul (comisiile de specialitate, președinții acestora, liderii grupurilor politice) și prin cooperare transversală cu autoritățile și agențiile administrației centrale [citește mai departe]

Coaliția pentru Date Deschise solicită Președintelui și viitorului guvern mai multă guvernare deschisă

November 10, 2015 // 5 Comments

În contextul negocierilor privind formarea unui nou cabinet de miniștri, Coaliția pentru Date Deschise a transmis Președintelui un apel pentru menținerea principiilor guvernării deschise în programul de guvernare, indiferent care va fi numele viitorului premier și componența cabinetului. Coaliția pentru Date Deschise este o platformă a societății civile care militează pentru guvernare deschisă și pentru date publice deschise. Redăm mai jos integral scrisoarea transmisă. Organizațiile și persoanele ce doresc să se alăture demersului o pot face printr-un comentariu la acest articol.   Domnului Președinte al României, Klaus Iohannis Stimate domnule Președinte, În contextul dezbaterilor privind numirea unui nou cabinet de miniștri, organizațiile și persoanele semnatare, membre ale Coaliției pentru Date Deschise[1], dorim să subliniem că indiferent cine va fi prim-ministru și care va fi compoziția guvernului, este esențial ca programul acestuia să includă principiile guvernării deschise, asumate de către România prin participarea la inițiativa internațională Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (OGP – Open Government Partnership)[2]: transparența activității administrației și deschiderea datelor publice; stimularea implicării cetățenilor în luarea deciziilor; integritate în exercitarea funcției publice; utilizarea noilor tehnologii pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor. Iată câteva exemple ce arată cum aplicarea principiilor guvernării deschise poate să ajute pentru a evita sau a limita impactul unor situații de criză: publicarea în format deschis, de către toate autoritățile centrale și locale, a permiselor, autorizațiilor și avizelor acordate firmelor, va permite o monitorizare publică a situației acestora limitând posibilitatea de abuz și corupție și contribuind la prevenirea incidentelor; colectarea și publicarea transparentă a indicatorilor privind starea sistemului de sănătate dă posibilitatea cetățenilor să cunoască situația reală și să contribuie la decizii informate cu privire la acesta. O dezbatere publică structurată, care să țină cont de toate punctele de vedere, ar putea să deblocheze așteptata reformă a sistemului public de sănătate; publicarea în format deschis a [citește mai departe]

Haideți să aflăm împreună ce e dincolo de cifrele contractelor de achiziții publice! Haideți la OpenDatathon!

November 3, 2015 // 0 Comments

Sâmbătă, 14 noiembrie, de la 10:00 la 15:00, vă invităm la un eveniment experiment, OpenDatathon. Datathon-ul are ca scop analiza de date, extragerea de informații dintr-o mare de cifre. Provocarea pe care o lansăm este analiza contractelor de achziții publice din perioada 2007-2015, disponibile pe http://data.gov.ro/dataset/achizitii-publice-2007-2015-contracte, trecând prin etapele descrise în imaginea de mai jos: curățare, analiză, vizualizare. Ce vom urmări furnizori și contracte inedite diferențe de preț pentru aceleași servicii, la instituții publice diferite cei mai fideli furnizori ai statului Cine poate participa Studenți sau proaspăt absolvenți, indiferent de specializare, meticuloși, interesați de date deschise, transparență, bună guvernare. Mentorul întâlnirii va fi Codrina Ilie, Geoidea.ro, Geo-spatial.org, fellow Open Knowledge Foundation. Unde va avea loc datathon-ul La Eloquentix, Str. Șelari, nr. 17, et. 2, ap. 2. Pe hartă, aici. Cum mă înscriu Pentru că avem numai 10 locuri disponibile, înscrierea se va face în ordine, prin trimiterea confirmării pe adresa claudia.iordache@fundatia.ro, până pe 12 noiembrie. Haideți să scoatem informații din tabele și din cifre, haideți să punem datele deschise la treabă!  

România și guvernarea deschisă: un spațiu pentru progres

October 28, 2015 // 0 Comments

La prima vedere, nu s-ar zice că România exceleză la guvernare deschisă. Mai ales în aceste zile, în care cele 1.500 de deplasări „urgente” cu girofarul ale vice-premierului Oprea vorbesc despre sfidare la adresa cetățenilor și nu despre deschiderea guvernării, probabil că prima reacție a publicului, auzind de guvernare deschisă în țara noastră, ar fi neîncrederea. E greu să lupți cu această neîncredere, care are suficient de mult sprijin în acținile guvernanților, indiferent de culoare politică. Totuși, guvernarea deschisă în România nu este chiar o vorbă goală. De câțiva ani, țara noastră este membră a inițiativei internaționale Open Government Partnership. Despre ce am făcut (sau am încercat să facem) din această poziție, găsiți informații pe site-ul oficial ogp.gov.ro. Într-o frază, am progresat simțitor în ceea ce privește datele deschise, adică accesul la baze de date deținute de insituții publice, am reușit să deschidem unele servicii pentru cetățeni, dar mai avem mult de lucru în ceea ce privește participarea publicului la decizii. Până la urmă, guvernarea deschisă se referă mai ales la schimbarea mentalității administrației. De la politicieni la funcționari, fără o cultură a deschiderii nu vom avea un progres semnificativ, așa cum ne spune și animația de mai sus. Zilele acestea are loc Summitul Global OGP, în Mexic, o întâlnire la care participă delegați din toate țările membre. Se întâmplă o dată la doi ani și de obicei este un bun prilej pentru a determina țările membre să continue să lucreze în acest domeniu. Pe lista de participanți l-am regăsit și pe premierul Victor Ponta. România a devenit recent membru al Steering Committee al OGP. Echipa guvernamentală s-a implicat în organizarea unor sesiuni la Summit. Sunt semnale politice importante că există măcar un spațiu pentru progres. Sigur că toate acestea pot fi interpretate și în cheie electorală: se apropie alegerile, guvernul se preface [citește mai departe]

Cercetările produse din bani publici trebuie să fie publice

October 23, 2015 // 0 Comments

Vineri, 23 octombrie, Fundația pentru o societate deschisă, Inițiativa Kosson și Departamentul pentru Servicii Online și Design din cadrul Guvernului României au organizat o întâlnire dedicată accesului liber la rezultatele de cercetare, raliindu-se mișcării internaționale care sărbătorește săptămâna accesului deschis la cercetare, între 19-25 octombrie. Toate publicațiile realizate din bani publici trebuie să fie publice, a subliniat Ovidiu Voicu, directorul departamentului pentru Politici Publice al Fundației pentru o societate deschisă. De ce e important să avem acces liber la rezultatele de cercetare? Creșterea transparenței: folosirea eficientă a fondurilor publice Calitate: creșterea presiunii pentru rezultate de cercetare competitive prin verificarea publică a acestora Vizibilitate: recunoaștere a rezultatelor de cercetare Primul pas pentru creșterea accesului la cercetările finanțate din bani publici este introducerea unei prevederi în apelurile proiectelor finanțate din fonduri europene, care să oblige beneficiarii proiectelor să ofere acces la publicațiile realizate prin fonduri europene. O altă oportunitate, pentru creșterea accesului deschis la cercetare este publicarea lucrărilor de licență, masterat și doctorat, care ar contribui în plus la combaterea plagiatului în mediul universitar. Dincolo de acești primi pași, pentru creșterea accesului liber la cercetare în România, Fundația pentru o societate deschisă recomandă: Adoptarea unui document de poziție, care poate fi Strategia Națională privind Accesul Liber la Publicații Științifice și Date de Cercetare, în care să fie definite principiile accesului liber și modalități concrete de punere în practică în cadrul programelor finanțate cu fonduri publice. Adoptarea unui Plan de Acțiune (2016-2020) subsecvent Strategiei, care să includă ținte și obiective concrete, măsurabile. Inițierea unor proiecte pilot pentru implementarea acestor principii. Eforturi și voință politică și managerială pentru găsirea resurselor necesare, din fonduri publice (bugetul național și fonduri europene) și private (finanțări internaționale). De cealaltă parte, universitățile, institutele de cercetare ar trebui să adopte politici instituționale pentru accesul deschis și să dezvolte, în colaborare [citește mai departe]

23 octombrie: dezbatere despre Open Access

October 19, 2015 // 0 Comments

Open Access – tradus la noi acces liber sau acces deschis – se referă la publicațiile distribuite online, gratuit și sub licențe libere. A publica cu acces deschis înseamnă să elimini toate barierele legale și financiare din calea accesului la textul publicat. În întreaga lume constatăm o evoluție lentă, dar constantă, către creșterea numărului de publicații disponibile cu acces deschis. Există o întreagă discuție despre beneficiile și dezavantajele unei astfel de politici. Pentru mulți editori și autori, întrebarea fundamentală rămâne: din ce trăiești dacă îți publici rezultatele muncii cu acces liber? Lucrurile sunt ceva mai clare atunci când vine vorba de publicații rezultate din finanțarea publică. Acestea au fost deja plătite integral de public, deci este firesc ca ele să fie publicate cu acces liber. Practica este însă de multe ori mult diferită de teorie. Deși numeroase state și organizații internaționale adoptă politici privind accesul deschis la publicații finanțate din fonduri publice, nu este încă o practică generalizată. În România, primele încercări de a merge în această direcție au venit prin adoptarea Planului Național de Acțiune Open Government Partnership, 2014-2016. Adoptat în iulie 2014, cesta include un angajament privind o politică națională open access, inclus la propunerea societății civile. Progresul este însă ca și inexistent. Despre cum ar arăta o politică națională pentru acces deschis și ce s-ar putea face pentru a debloca situația existentă, discutăm în următoarea ediție a Club OGP vineri, 23 octombrie, de la ora 10, la Biblioteca Națională a României. Subiecte de discuție: cadrul european (Open Science și OpenAIR.eu), politica națională în domeniul accesului deschis, propuneri pentru posibile strategii naționale privind accesul deschis, depozit național / depozite instituționale etc. Intrarea este liberă. Pentru o ajuta organizarea, vă rugăm să confirmați participarea la adresa de email  ogp@gov.ro sau prin evenimentul Facebook .  

Resurse educaționale deschise în zone slab dezvoltate

August 31, 2015 // 0 Comments

Adelin Dumitru Resursele educaționale deschise pot constitui o alternativă viabilă la resursele tradiționale, „închise”, dar este acest aspect valid în general sau necesită circumstanțe specifice? Mai precis, întrebarea care ar trebui pusă este dacă resursele educaționale deschise prezintă beneficii și în zone cu dezvoltare scăzută. Importanța confirmării/infirmării acestei întrebări de cercetare rezidă în faptul că un răspuns pozitiv ar putea justifica politici publice centrate pe promovarea resurselor educaționale deschise în astfel de zone, în timp ce un răspuns negativ ar legitima status quo-ul, i.e. absența unor astfel de inițiative în zonele sub-dezvoltate din România. Pentru a restrânge teza, voi analiza în cele ce urmează potențialul resurselor educaționale deschise în zonele rurale din România. Asumpția de la care pornesc este că mediul rural, în general, prezintă anumite obstacole necaracteristice mediului urban. În plus, putem vorbi de o subdezvoltare cel puțin la nivel tehnologic: peste 73,2% dintre utilizatorii de internet din România provin din mediul urban, conform unei cercetări a Institutului Național de Statistică; mai mult, doar 37,5% dintre gospodăriile din mediul rural sunt dotate cu un calculator personal.[i] Relevanța întrebării de cercetare este dovedită de faptul că 47,2% din populația României trăiește în mediul rural.[ii] Dacă aplicabilitatea resurselor educaționale deschise ar fi limitată la zonele urbane, în principiu mai dezvoltate, ar însemna ca o bună parte din populație nu ar putea profita de beneficiile aduse de această nouă paradigmă asupra educației. Cu toate că nu putem vorbi de o uniformitate a zonelor rurale din România, putem identifica anumite caracteristici comune, astfel încât consider că pot expune o serie de măsuri ce ar putea fi luate pentru a stimula utilizarea resurselor educaționale deschise dincolo de zonele convenționale urbane. Mai mult, consider că impactul resurselor educaționale deschise ar putea fi mai mare în mediul rural, dat fiind faptul că incidența sărăciei este mult [citește mai departe]

Calitatea scăzută a resurselor educaționale deschise este doar un mit

July 30, 2015 // 0 Comments

Adelin Dumitru propune o aplicare a modelului principal-agent pentru a justifica raționalitatea creării RED, demonstrând astfel  de ce mitul calității scăzute a resurselor educaționale deschise este doar un mit. Una dintre obiecțiile des întâlnite la adresa resurselor educaționale deschise se referă la calitatea scăzută a acestora în comparație cu resursele tradiționale. Mai precis, asumând că indivizii nu sunt altruiști, de ce ar fi preocupați de crearea unor resurse calitative, în lipsa unor beneficii imediate (fie acestea pecuniare sau nu)? Pentru a demonta acest mit, consider că putem utiliza modelul principal-agent. Pentru a facilita înțelegerea argumentului, voi face o serie de asumpții simplificatoare: mă voi referi doar la instituții de învățământ superior, voi considera că agenții creatori ai resurselor educaționale deschise aparțin unui departament din respectivele universități, și voi considera că indivizii sunt egoiști. Concluzia la care voi ajunge va fi aceea că oferirea de cursuri online gratuite, sau elaborarea unor materiale sub licență libere ar putea aduce beneficii reputaționale pentru respectiva universitate, beneficii ce indirect vor fi și în folosul agenților individuali. Mai precis, resursele educaționale deschise pot constitui pentru potențialii studenți un instrument util pentru reducerea fenomenului de selecție adversă, iar pentru guvern, un instrument pentru reducerea asimetriei informaționale. Analiza ce va urma se încadrează în programul de cercetare al teoriei alegerii publice, care reprezintă aplicarea metodelor economice asupra unor subiecte ce tradițional țin de sfera științei politice. Teoria principal-agent se referă la asimetria relațiilor dintre un principal și un agent însărcinat să îndeplinească anumite sarcini de către principal. Dat fiind că interesele acestora sunt divergente, se pune întrebarea cum anume principalul se poate asigura că agenții își vor duce la bun sfârșit sarcinile ce le revin, cu costuri minimale pentru ei. Tendința agenților de a prelungi perioada în care trebuie să realizeze o sarcină, sau de a o îndeplini cu [citește mai departe]

Ministerul pentru Societatea Informațională a uitat, din nou, de transparență

July 28, 2015 // 0 Comments

Pe 11 martie scriam despre lipsa de transparență a Ministerului pentru Societatea Informațională, instituție însărcinată cu transpunerea în legislația românească a prevederilor noii Directive europene privind re-utilizarea informațiilor din sectorul public. Teme de discuție fiind transparența administrației și accesul liber la informații plătite cu bani publici, ne doream și ne dorim mai mult decât simpla traducere în limba română a prevederilor directivei. Textul acesteia lasă statelor membre o marjă largă de de decizie, despre care am scris în articolul de atunci. La câteva zile de la publicarea articolului, MSI ne-a transmis un răspuns oficial, în care mai mult ne certa pentru că am îndrăznit să cerem transparență. Și, vrând-nevrând, ne-a invitat la o discuție pe marginea proiectului de lege. Am participat activ: am popularizat evenimentul, am trimis recomandări în scris, am fost la dezbatere. Nu mă refer doar la mine, ci la toată comunitatea celor interesați de date deschise și guvernare deschisă. Consultarea a fost foarte animată și chiar a avut loc într-un cadru constructiv. Am lucrat direct pe un document online, pe care s-au adunat chiar în timpul discuției zeci de observații și comentarii. La finalul discuției, reprezentanții MSI au promis că după ce vor integra comentariile și documentul va fi analizat în cadru inter-ministerial, va avea loc o nouă consultare publică. Un semn de întrebare a fost însă atitudinea funcționarului de decizie din încăpere. Carmen Elian, directoarea unui departament din minister, a venit să ne spună pe un ton arogant că ne face o mare favoare că respectă legea transparenței decizionale, apoi a plecat, fără să stea să audă toate observațiile. S-a dovedit că adevărata atitudine a MSI este cea a doamnei Elian. Am aflat astăzi din comunicatul Guvernului că în cadrul ședinței săptămânale de Cabinet, „Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 109/2007 privind [citește mai departe]

Un model de succes: Polonia și trecerea spre paradigma educației deschise

July 28, 2015 // 1 Comment

Un text de: Adelin Dumitru Resursele educaționale deschise nu au rămas închistate în sfera dezbaterilor teoretice, ci s-au transformat incremental în obiect al politicilor publice. Un exemplu marcant este cel al Poloniei, unde în ultimii trei ani au fost inițiate o serie de programe guvernamentale ce au ca punct central conceptul de educație deschisă. Experiența poloneză, chiar dacă este încă la început, dovedește empiric ceea ce până acum câțiva ani reprezenta doar un argument teoretic în favoarea resurselor educaționale deschise: acestea pot fi utilizate pentru a crea o educație mai inclusivă și mai ieftină. Reforma manualelor școlare, ce se află în dezbatere și în România și despre care voi vorbi în cele ce urmează, este estimată a reduce costurile părinților ai căror copii vor beneficia de aceștia cu până la 25 de milioane de euro în primul an după implementare și cu până la 168 milioane de euro până în 2020.[i] Un aspect ce trebuie menționat încă de la început este acela că fondurile europene au jucat și vor continua să joace un rol important în deschiderea educației poloneze. Proiectul Școala Digitală, care va fi analizat în continuare, a beneficiat de peste 11 milioane de euro din bugetul Uniunii Europene,[ii] care și-a reiterat astfel angajamentele față de educația deschisă.[iii] Totuși, principala finanțare a venit din bugetul public: 12,8 milioane de euro au fost alocate pentru dotarea școlilor cu echipamentul necesar utilizării resurselor electronice.[iv] Pe 17 aprilie 2014 a fost lansat primul manual digital licențiat sub o licență liberă ( de tipul Creative Commons[v] ), sub egida Ministerului Educației Naționale din Polonia, condus de Joanna Kluzik-Rostkowska[vi]. Acesta este al doilea program guvernamental bazat pe paradigma educației deschise lansat în Polonia, dovedind o importantă și necesară continuitate la nivel instituțional.[vii] Programul lansat în 2012, Școala Digitală (Cyfrowa szkoła), a generat interes pentru [citește mai departe]

Sunt Resursele Educaționale Deschise sustenabile din punct de vedere financiar?

July 25, 2015 // 0 Comments

  Un articol de: Dorin Chirițoiu Resursele Educaționale Deschise (RED) provoacă o schimbare majoră în educație[i]. Prin utilizarea RED, trecem la un sistem de învățare în cadrul căruia posibilitățile financiare, locul de pe glob și vârsta nu mai reprezintă un impediment în calea educației, fie că discutăm de  manuale, exerciții, cursuri, teste sau jocuri educative. De asemenea, profesorii vor avea acces la mai multe resurse educaționale, putând totodată să contribuie efectiv la îmbunătățirea materialelor educaționale datorită modului în care aceste resurse sunt licențiate. Dar, crearea, actualizarea și verificarea RED necesită timp și costuri, iar când se discută de sustenabilitate, automat ne îndreptăm cu gândul către diferite posibilități de finanțare[ii]. Cum putem aduce suma de bani necesară pentru menținerea proiectului (măcar pe linia de plutire)? Pentru ca resursele educaționale deschise să fie sustenabile din punct de vedere financiar, companiile, universitățile și/sau organizațiile educaționale care le creează trebuie să câștige o sumă de bani. Nu vorbim de sume exorbitante, ci de acoperirea costurilor necesare producerii, distribuirii și pregătirii utilizatorilor pentru promovarea acestui tip de resursă educațională. Un exemplu de finanțare a resurselor educaționale deschise îl găsim în Brazilia[iii]. Banii contribuabililor de la bugetul de stat sunt utilizați pentru achiziționarea manualelor și susținerea accesului deschis în cazul jurnalelor publicate de mediul academic brazilian. Trebuie menționat că bugetul educației este în cea mai mare parte asigurat de taxele plătite de cetățeni iar învățământul de stat este gratuit. Salariile angajaților sunt plătite de către universități (cărora le este alocată o sumă specifică la începutul anului de la bugetul statului). De asemenea, multe din instituțiile de învățământ superior din Brazilia dețin jurnale academice ce sunt finanțate tot din bugetul universităților, deci implicit din banii locuitorilor acestei țări. Iar majoritatea cărților de specialitate (peste 80%) sunt scrise de profesorii ce fac parte din sistemul public de educație superioară. [citește mai departe]

Legea educației și curriculum național în dezbatere

July 5, 2015 // 2 Comments

Două dintre cele mai importante documente ce definesc educația publică în România sunt în(tr-un fel de) dezbatere publică: legea educației naționale și curriculumul național. Chiar dacă Ministerul Educației face eforturi vizibile să evite consultările, ar trebui la rândul nostru să le reamintim că vor scăpa așa ușor și să ne implicăm în aceste dezbateri.

Atelier RED și licențe libere la Râmnicu Vâlcea

June 29, 2015 // 0 Comments

Adelin Dumitru Fundația pentru o Societate Deschisă a continuat seria atelierelor despre drepturi de autor, licențe libere și resurse educaționale deschise, susținute de către formatorii Valentina Pavel (Asociația pentru Tehnologie și Internet) și Nicolaie Constantinescu (Kosson) în data de 17 iunie, beneficiind de sprijinul logistic al Inspectoratului Școlar Județean Vâlcea și al Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică Vâlcea. Spre deosebire de sesiunea precedentă, unde majoritatea dezbaterilor s-au purtat în jurul temelor legate de calitatea resurselor educaționale deschise, întrebările din sală au privit de această dată în special regimul drepturilor de autor și relația complexă dintre plagiat și încălcarea drepturilor de autor. Participanții s-au arătat interesați de aspecte precum diferențele din legislație dintre drepturi de autori, mărci înregistrate și drepturi de proprietate intelectuală, sau de distincția dintre drepturile morale și drepturile patrimoniale. Unul dintre cele mai interesante și prolifice subiecte a fost cel al modului în care se poate măsura prejudiciul adus de încălcarea dreptului de autor. Un alt subiect fructuos  a fost cel al excepțiilor de la legea dreptului de autor. Astfel, participanților li s-a adus la cunoștință faptul că operele pot fi utilizate dacă obțiii acordul autorului, dacă opera a intrat în domeniul public (de regulă la 70 de ani de la moartea autorului, dar depinde și de moștenitori), sau dacă în utilizarea ei te încadrezi în limitele legale. În această ultimă categorie intră utilizarea operei în scop educativ, reproducerea ei pentru uzul propriu, parodiile, sau citatele. În a doua parte a Atelierului, discuțiile au continuat cu prezentarea resurselor educaționale deschise și a diferitelor moduri în care acestea pot fi de folos cadrelor didactice. S-au trecut în revistă probleme ce stau în calea realizării idealului educației deschise, dar și pașii importanți ce au fost luați în ultimul timp la nivel european în privința deschiderii educației. Participanții au putut să [citește mai departe]

Bugetare deschisă și participativă în România

June 24, 2015 // 0 Comments

Ce știți despre bugetul Primăriei sau al ministerelor? Unde și în ce format îl puteți accesa? Cum pot participa cetățenii la realizarea unui buget local? Fundația pentru o societate deschisă vă invită marți, 30 iunie, ora 10:00, la sala de conferințe a Hotelului Onix (str. Septimiu Albini, nr. 12), Cluj-Napoca, la o dezbatere pe marginea bugetelor deschise și a bugetării participative. Discuția va avea ca preambul prezentarea raportului “Bugetare deschisă și participativă”, o analiză a modului în care sunt publicate datele bugetare în România, de la prevederi legislative la practici naționale și internaționale. Raportul include recomandări prin care gradul de transparență al instituțiilor și implicarea cetățenilor în procesul bugetar pot crește. Dacă doriți să vă alăturați acestei dezbateri, trimiteți un e-mail pe adresa claudia.iordache@fundatia.ro și în măsura locurilor disponibile, vă vom confirma participarea. Raportul “Bugetare deschisă și participativă” este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Dilema legii electorale: mai bună, dar neconstituțională

May 27, 2015 // 0 Comments

Comisia privind legile electorale a finalizat proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Ne așteptăm la o procedură rapidă, care să ducă la adoptarea legii de către Parlament în 2-3 săptămâni, urmată de promulgarea de către președinte. Se anunță o lege mai bună decât cea actuală, un obiectiv ușor de atins, la cât de proastă e cea de acum. Dar va fi o lege vădit neconstituțională, pentru că nu respectă Referendumul din 2009. Ajungem la o dilemă: va sesiza cineva Curtea Constituțională? Sau ne vom face că nu vedem problema, ca să avem o lege ceva mai bună?

Scrisoare deschisă – curs opțional „Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală”

May 13, 2015 // 0 Comments

Experiența teoretică și practică a organizațiilor semnatare arată că este important ca elevii să știe aspectele de bază ale proprietății intelectuale. Dar aceste cunoștințe trebuie să fie circumscrise cadrului mai larg de educație media (inclusiv, cea digitală), care să permită elevului să înțeleagă aspecte de gândire critică a informației primite, indiferent de canalul folosit.

Resursele educaționale deschise pot anula monopolul informațional din educație

May 5, 2015 // 0 Comments

Resursele educaționale deschise constituie un posibil răspuns la adresa unor astfel de crize, ce reflectă diversitatea existentă la nivelul unei societăți moderne, ce reprezintă rezultatul unui proces reiterat de feedback între creatori și utilizatori, ce pot deveni la rândul lor contribuitori și astfel pot îmbunătăți resursele deschise. Câștigul la nivel epistemic ar fi însemnat.

Educație deschisă: schimbarea paradigmei educaționale

April 29, 2015 // 0 Comments

Comunitatea Open Education găzduită de Open Knowledge Network are, printre preocupările principale, sintetizarea informațiilor din domeniu și găsirea lianturilor între rezultatele numeroaselor comunități de practică ce abordează tema educației deschise. Așa s-a născut Open Education Handbook, „a collaboratively written living web document targeting educational practitioners and the education community at large”. Documentul este disponibil integral în mai multe formate și orice contribuții sunt binevenite. Dorin Chirițoiu ne propune în continuare o privire de ansamblu asupra ghidului, punctând câteva dintre cele mai interesante subiecte abordate de acesta.      Un text de Dorin Chirițoiu Conceptul de educație deschisă devine, pe zi ce trece, un termen din ce în ce mai popular. Scopul general al acestuia este să reducă și să elimine barierele din calea accesului la educație. Acest lucru se realizează prin promovarea conținutului și al datelor în mod liber fără niciun impediment legal de reutilizare a acestora. The Open Education Handbook este un proiect realizat de LinkedUp Project[1] prin care se dorește sublinierea importanței informației și a cunoașterii, datorită cărora, nu numai soarta unui individ poate fi schimbată, ci și a unei societăți întregi. Inegalitatea de șanse izvorăște din lipsa de cunoaștere a indivizilor unei societăți. Aceasta poate fi combătuta prin aplicarea conceptului de educație deschisă, mai exact, prin transformarea resurselor educaționale utilizate pentru predare și învățare în resurse/documente publice. Intenția originală a materialului The Open Education Handbook a fost aceea de a prezenta avantajele utilizării datelor deschise în educație. Însă, s-a ajuns la concluzia că o abordare mai detaliată  ar permite cititorilor să înțeleagă mai bine diferitele aspecte  ale componentelor educației deschise (resurse educaționale și date deschise). The Open Education Handbook oferă persoanelor interesate de acest subiect o bază pentru viitoarea promovare a datelor, licențelor și educației deschise. Materialul pune accent pe conceptul de educație deschisă și pe problemele ce pot deriva din cadrul acesteia (legate [citește mai departe]

Demontarea unor prejudecăți despre resursele educaționale deschise – OER Mythbusting

April 27, 2015 // 2 Comments

Asemeni oricărui concept nou, resursele educaționale deschise (RED) sunt sursa unor prejudecăți – sau „mituri” – pe care le întâlnim ca răspuns la întrebarea „ce sunt RED?”. Echipa proiectului European Open Edu Policy Project și-a propus să ne spune ce nu sunt RED, demontând câteva din cele mai răspândite prejudecăți. Astfel a rezultat OER Mythbusting, un ghid pe care Adelin Dumitru îl prezintă pentru cititorii români în paragrafele următoare. Un text de Adelin Dumitru „Open educational Resources Mythbusting” reprezintă contribuția adusă de Karolina Grodecka și Kamil Sliwowski la literatura în continuă creștere pe tema resurselor educaționale deschise. Prin acest material[1] autorii își propun să clarifice o serie de preconcepții privind Resursele Educaționale Deschise, acolo unde există deja un substrat de informații, dar care nu reflectă realitatea. De asemenea, materialul are un scop informativ pentru cei nefamiliarizați cu acest concept, din ce în ce mai întâlnit în dezbaterile despre viitorul educației din Occident[2]. Principalul obiectiv este de a demonstra că majoritatea obiecțiilor la adresa resurselor educaționale deschise își au originea în asumpții false[3] privind caracterul acestora și în adevărate mituri ce s-au format în jurul acestui concept. În ciuda faptului că au fost propuse ca  alternativă la un învățământ ierarhic și exclusiv, scopul lor de a democratiza și facilita accesul la educație este îndeobște ignorat. Teoretic, resursele educaționale deschise sunt considerate o alternativă la resursele tradiționale, închise, ce nu permit existența unui feedback între utilizatori și producător. Mai exact, se opun tocmai componentei ierarhice aduse de către resursele educaționale tradiționale, ce se reflectă în impunerea de sus a unei singure viziuni. Tocmai de aceea resursele educaționale deschise au fost invariabil prezentate drept calea prin care educația se poate moderniza, prin care accesul la educație poate fi garantat pentru toți cetățenii, indiferent de statutul socio-economic. Mai mult, acest tip de resurse au [citește mai departe]

Ai voie partid local dacă înveți să minți de mic

April 23, 2015 // 2 Comments

„Noile reguli de funcționare a partidelor politice urmăresc împrospătarea clasei politice românești”, spune, ipocrit, expunerea de motive a proiectului de lege. Din spatele măștilor zâmbitoare pe care le afișează la televizor, membrii Comisiei parlamentare rânjesc mulțumiți: tot ei vor rămâne răul cel mai mic. Iar dintre partidele noi, vor ieși în evidență cei care învață de mici să mintă, o adevărată pepinieră de cadre pentru partidele consacrate. Și asta se numește „reforma clasei politice”.

Legea alegerilor locale: o reformă aproape ratată

April 20, 2015 // 2 Comments

Schimbările aduse de proiect au fost deja agreate transpartinic în Comisia privind legile electorale. Chiar dacă noua lege aduce modificări benefice, trebuie spus că în același timp partidele au agreat și să ignore probleme majore ale legii alegerilor locale: avantajarea baronilor locali prin prag electoral ridicat, vot într-un singur tur pentru primari și prevederi anti-traseism; probleme de reprezentare a românilor aflați la muncă în străinătate și a cetățenilor UE stabiliți în România; transparența alegerilor. Din această perspectivă spun că reforma este aproape ratată.

Reforma fiscală ar trebui să înceapă cu transparența cheltuielilor publice

April 9, 2015 // 0 Comments

Doar pe primele trei luni, bugetul executat este substanțial diferit de cel planificat, cu o marjă de 15-20%. Guvernul pare incapabil să prognozeze măcar pe termen scurt, deci orice discuție despre planificare multi-anuală pare inutilă. Nu știm dacă economiile sunt reale sau doar plăți amânate; Guvernul este extrem de opac și departe de standardele internaționale în materie de transparență a cheltuielilor publice. Și nu există nicio o minimă intenția de a dezbate public unde să fie alocate economiile substanțiale, altfel decât discreționar către baronii și baronașii locali. Toate aceste probleme au în comun absența transparenței cheltuielilor publice și de aceea spun că reforma fiscală ar trebui să înceapă tocmai de aici, de la transparență. Asta cu atât mai mult cu cât premierul „ia serios în considerare” să adopte noul cod fiscal prin angajarea răspunderii guvernului pentru că, nu-i așa, nu mai e timp de dezbatere.

Dezbatere despre implementarea Directivei PSI și de ce ar trebui să participe la ea și sectorul cultural

March 25, 2015 // 0 Comments

Mâine, 26 martie, de la orele 14.00, Ministerul pentru Societatea Informațională organizează o dezbatere publică pe baza propunerii legislative care va transpune Directiva UE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public. Întâlnirea va avea loc la sediul MSI din București (Bulevardul Libertăţii, nr. 14,), iar participarea se poate confirma până la finalul zilei de astăzi, miercuri 25 martie, prin e-mail la adresa denis.kurunczi@msinf.ro. Directiva europeană 2013/37, cunoscută ca Directiva PSI (PSI – public sector information), vine în continuarea celei din 2003 și aduce o serie de schimbări importante, printre care și includerea muzeelor, bibliotecilor și arhivelor în prevederile sale. Acesta este și motivul pentru care consider importantă participarea la dezbatere a unor reprezentanți din aceste 3 tipuri de instituții, dar și din sectorul cultural în general, care să transmită autorităților centrale un feedback concret cu privire la impactul pe care această lege îl va avea asupra activității lor, astfel încât implementarea directivei europene să fie cât mai adaptată nevoilor și realităților din acest domeniu. În pregătirea participării la dezbaterea de mâine, am schițat câteva informații despre ce conține Directiva PSI cu privire la cultură și am pus laolaltă link-uri necesare pentru documentare. Un material util este și tabelul comparativ pe care l-am realizat pentru a surprinde diferențele dintre legea 109/2007, propunerea de lege pentru modificarea şi completarea legii 109/2007 și Directiva PSI 2013/37/UE. Lista cu recomandari de documente important de studiat înainte de dezbatere se regăsește la finalul acestui articol. Cum menționam și în raportul Cultura deschisă – context național și european, rațiunea care a dus la includerea acestor instituții culturale sub incidența directivei revizuite este aceea că patrimoniul cultural al acestor instituții, la fel ca alte informații din sectorul public, are o valoare adăugată dacă este folosit și reutilizat în interes public și în scop comercial, aducând astfel o serie de [citește mai departe]

Ministerul pentru Societatea Informațională s-a supărat, dar face consultare publică

March 20, 2015 // 1 Comment

Scrisoarea ministerului face și o referire la Planul Național de Acțiune OGP, care cuprinde un angajament cu privire la Modificarea și completarea legii 197/2007 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public. Chiar titlul acestui angajament ar trebui să indice MSI că nu e vorba de simpla transpunere a legii. România și-a asumat o analiză a legii în ansamblu pentru a propune o îmbunătățire. „La sugestia societății civile, vor fi analizate propunerile de creare a unui cadru legal pentru datele deschise”, spune Planul de Acțiune. MSI a ales să ignore această parte. Așa cum arată acum proiectul de lege, nu putem spune că România își îndeplinește angajamentul asumat.

Legea finanțării partidelor: cum să arunci în aer o reformă necesară prin lipsă de transparență

March 19, 2015 // 2 Comments

În condițiile în care încrederea cetățenilor în partide politice și Parlament este extrem de scăzută, decizia netransparentă de a aloca o sumă importantă din bugetul public pentru finanțarea campaniilor electorale nu va face decât să întărească opinia proastă a alegătorilor despre partide și să submineze în continuare democrația românească, în totală contradicție cu obiectivele asumate de reforma electorală. Problema apare pentru că în locul unei dezbateri oneste, partidele au preferat o înțelegere în spatele ușilor închise, așa cum știu ele dintotdeauna. Probabil că acest lucru vorbește de la sine despre nevoia de reformă politică.

Rijksmuseum premiază reutilizarea creativă a colecțiilor sale.

March 8, 2015 // 0 Comments

Rijksmuseum, Muzeul Național de Artă al Olandei, a lansat de curând a doua ediție a competiției Make your own Masterpiece pentru Premiul Rijksstudio, invitând publicul să creeze produse noi cu imaginile puse la dispoziție sub licență deschisă în spațiul său virtual. Despre Rijksmuseum am mai scris pe scurt și în raportul Cultura deschisă: context european și național. Este recunoscut drept unul dintre muzeele pioniere ale datelor deschise în cultură. La sfârșitul anului 2012, în cadrul său a fost lansat Rijksstudio, un spațiu virtual unde vizitatorii sunt încurajați să își curatorieze propria expoziție online, să descarce imagini din colecțiile muzeului, să le distribuie și să le reutilizeze așa cum doresc. Rijksstudio pune la dispoziția publicului 200.000 de lucrări digitizate, însoțite de metadate, pentru o experiență interactivă în cunoașterea artei și a istoriei olandeze. Rembrandt, Vermeer, Dürer, Michelangelo, Rubens sau van Gogh pot fi descărcați, decupați, reinterpretați, într-un proces creativ care îi aparține exclusiv utilizatorului. Rijksstudio funcționează integral sub licențe libere (copyright-free), iar lucrările din cadrul său sunt deja utilizate în creații vestimentare, în tatuaje sau producții de film. Oricine poate lua parte la concursul Make your own masterpiece, indiferent de țara de proveniență, de profilul profesional sau de vârstă. Pentru a participa la concurs este suficient să aveți o idee creativă, pe care să o prezentați și să o trimiteți muzeului. Vă puteți exprima prin orice formă de artă, de la design, la arte plastice, arte aplicate, fotografie, video etc. Un juriu va selecta 10 câștigători care vor beneficia de promovare în cadrul Rijksmuseum. Primii 3 vor primi și premii în valoare de 10.000 de euro (marele premiu), 2.500 de euro (premiul II) și 1.000 de euro (premiul III). Termenul limită de înscriere este 15 martie 2015. Pentru a participa la competiție trebuie să completați un formular de înscriere și să încărcați online [citește mai departe]

EDUCAȚIE DESCHISĂ ROMÂNIA, Ediția a doua

March 2, 2015 // 0 Comments

Săptămâna 9-13 martie este declarată, la nivel internațional Open Education Week – săptămâna educației deschise. Cu această ocazie, în numeroase țări se organizează dezbateri dedicate specialiștilor și practicienilor în educație.

Din anul 2014, România s-a alăturat eforturilor internaționale de promovare a educației deschise, prin organizarea primei ediții a conferinței Educație Deschisă România, de către Coaliția RED (Resurse Educaționale Deschise) România. Pentru că dorim să creăm o tradiție a acestei dezbateri, pe 10 martie 2015, ora 09:00 vă invităm la Conferința Națională Educație Deschisă România, la Biblioteca Națională a României, Sala Mircea Eliade, BD. Unirii, Nr. 22.

Deschiderea datelor din domeniul cultural în România: oportunități și riscuri

February 19, 2015 // 19 Comments

“Nu există încă o tradiție și o cultură a deschiderii, în accepțiunea definită în raport,și nici o cerere consistentă din partea publicului în această direcție. România are însă oportunitatea de a se alătura mișcării datelor deschise în cultură pentru că este membră a Uniunii Europene, urmează să implementeze o serie de directive comunitare relevante pentru cultura deschisă și are acces la resurse financiare programate pentru intervenții de digitizare, stocare, accesibilizare și eventual reutilizare a datelor culturale deschise (fondurile europene structurale și comunitare pentru perioada 2014-2020).“

Cultura deschisă – context european și național.

February 5, 2015 // 0 Comments

* imagini din colecția Rijksmuseum Tema raportului despre cultura deschisă vine în contextul mai larg al discuției despre date deschise. Potrivit instrumentului Open Data Handbook realizat de Open Knowledge Network, datele deschise sunt date liber de accesat, reutilizat și redistribuit, mai exact: sunt furnizate într-un format deschis (pot fi prelucrate prin mijloace automate) și sub o licență deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală – drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). Raportat la domeniul culturii, datele deschise sunt reflectate ca ”open culture”, ”open culture data”, sau ”open GLAM” (GLAM – Galleries, Libraries, Archives and Museums) în limba engleză. În franceză întâlnim sintagma ”culture libre”.  În limba română nu avem încă un termen încetățenit, însă în cadrul raportului am propus termenele ”cultură deschisă” și ”date deschise în cultură”. Analiza surprinde tema datelor deschise în cultură, înțeleasă ca acces liber și deschis la patrimoniul cultural digitizat al bibliotecilor, arhivelor și muzeelor din Europa, și ca posibilitate de a distribui și reutiliza metadatele (datele descriptive) și conținutul unor opere de artă, cărți, materiale audiovizuale, fotografii, documente de arhivă, etc., printr-o licență care nu impune limitări de copyright. Pe scurt, vorbim despre patrimoniul cultural digitizat din domeniul public care poate fi accesat, descărcat, distribuit, reutilizat și remixat de către oricine, fără restricții. Deși principala discuție despre cultura deschisă în Europa este legată de patrimoniul muzeelor, al bibliotecilor și al arhivelor – cum se întâmplă și în cazul acestei analize ­- , este important de remarcat că termenul cultura deschisă are, de fapt, o aplicabilitate mai largă la nivel internațional, unde vorbim și de: arhitectură deschisă (software care permite adăugarea, actualizarea și modificarea schițelor); design deschis (aplicarea metodelor open source la crearea de noi produse [citește mai departe]

Iohannis și guvernarea deschisă: mediator real sau simplu jucător politic?

January 28, 2015 // 0 Comments

Argumentul adus de administrația prezidențială este că partidele parlamentare sunt cele care au putere de decizie. E adevărat în sine, dar irelevant în context. Partidele parlamentare au deja un cadru instituțional de negociere, chiar Parlamentul. Rolul constituțional al președintelui este să medieze între instituția Parlamentului și alte sectoare din societate, nu să uzurpe poziția de for de negociere politică a legislativului. De aceea spun că președintele pare mai interesat să își definească rolul de jucător politic.

Cât o să ne coste reutilizarea informațiilor din sectorul public?

January 16, 2015 // 0 Comments

Directiva 2013/37/UE care modifică reglementările europene în ceea ce privește reutilizarea informațiilor de interes public și care trebuie implementată și la nivel național de statele membre UE, prevede principii de taxare, permițând chiar obținerea unui profit de la cei care doresc să reutilizeze informațiile din sectorul public.

România în Open Data Index: progrese și așteptări

December 10, 2014 // 1 Comment

Privind din perspectiva clasamentului, România este într-o situație aparent paradoxală: deși scorul global i-a crescut de la 58% la 66%, țara noastră a pierdut un loc, afându-se acum pe 16. Explicația cea mai simplă ar fi că progresul nostru este mai lent decât al altor țări. Dacă ne uităm însă la fiecare indicator în parte, observăm că două seturi de date – cheltuieli guvernamentale și coduri poștale – sunt punctate mai slab în acest an, ceea ce limitează tendința generală de creștere. Cunoscând discuțiile din timpul construirii Indexului, România este „victima” unor schimbări sau precizări metodologice. De aceea am ales să subliniez, începând din titlu, progresul înregistrat, dar și așteptările pentru anul următor.

Educație deschisă, calitate și echitate

November 20, 2014 // 0 Comments

A căutat să afle ce au în comun primele cinci țări cele mai performante (tipic american, nu?). Metodologia testului implică toate categoriile de elevi, nu doar pe cei mai buni, deci este o măsură bună a performanței reale a sistemului, fără a masca mediocritatea sub rezultate de vârf (vezi olimpiade). Ei bine, între caracteristicile comune a găsit că în toate sistemele performante profesorii se implică direct și activ în realizarea produselor curriculare pe care le folosesc în clasă.

Azi s-a lansat Open Contracting Data Standard

November 18, 2014 // 0 Comments

Azi s-a lansat Open Contracting Data Standard, o inițiativă care face un pas important în transparentizarea contractelor dintre stat și întreprinzătorii privați. OCDS stabilește care sunt documentele și datele care trebuie publicate în fiecare etapă a achiziției, avându-se în vedere și formatul deschis al documentelor. OCDS a este o inițiativă a Open Contracting Partnership, dezvoltată de World Wide Web Foundation, cu sprijinul Omidyar Network și al World Bank. Detalii, aici: http://www.open-contracting.org/data-standard-announcement 

Baze de date de sondaj sub licență liberă (1994-2014)

November 11, 2014 // 1 Comment

Fundația a realizat 50 de cercetări care au inclus sondaje de opinie, totalizând aproape 100.000 de chestionare. Acestea au fost finanțate preponderent din fonduri private, dar scopul lor este aducerea cunoașterii mai aproape de public. În spiritul deschiderii datelor, punem la dispoziția celor interesați bazele de date ale cercetărilor, într-o pagină dedicată acestora.

Arhivele și buna guvernare deschisă

November 10, 2014 // 0 Comments

În ultima zi a lunii octombrie a avut loc un eveniment dedicat Zilei Arhivelor Naționale, înfiinţate în Ţara Românească şi Moldova prin Regulamentele Organice și unificate în 1862. La eveniment s-a vorbit despre istoria și importanța instituției Arhivelor, precum și despre cele mai recente proiecte realizate sau în curs de realizare de către ANR (proiectul Sistem informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienţilor Arhivelor Naţionale, în urma căruia s-a lansat Portalul Arhivelor, ce oferă acces online la documentele ANR; proiectul Medievalia, prin care se vor putea consulta online circa 25.000 de documente de dinainte de 1600). Un aspect esențial punctat în prezentările de început a fost acela al rolului actual al Arhivelor. Directorul instituției, dr.Ioan Drăgan, a menționat că importanța Arhivelor trebuie înțeleasă nu doar din perspectiva depozitării trecutului și a identității naționale, ci și prin prisma contribuției la buna guvernare și la consolidarea democrației în România: ”Lumea vede, în general, Arhivele Naționale ca pe un loc unde se cercetează trecutul. Noi trebuie să schimbăm puțin această percepție (…). Aș vrea să accentuăm mult mai mult contribuția noastră la buna guvernare. (…) Contribuția la buna guvernare înseamnă, în același timp, contribuție la consolidarea democrației: fiecare să aibă dreptul său respectat pînă la capăt, să poată folosi toate informațiile care îl privesc și care sînt legate de interesele lui, de familia lui, de identitatea lui.” Un exemplu de contribuție la buna guvernare a fost sprijinul pe care Arhivele l-ar fi putut oferi în chestiunea marilor retrocedări (pentru documentare, dar și pentru consultarea cu privire la aspecte legislative) – un subiect atît de prezent în discuțiile din ultima perioadă la nivel național. Această direcție de dezvoltare este binevenită și sperăm ca ea să fie integrată formal și în misiunea și documentele strategice ale ANR în viitorul apropiat. La nivel internațional, această viziune se [citește mai departe]

British Library pe Flickr Commons: ce idei noi a generat?

October 30, 2014 // 0 Comments

La finalul anului trecut, British Library a publicat pe Flickr Commons peste 1 milion de imagini digitizate din arhiva sa, aflate acum în domeniul public. Imaginile sînt cu ilustrații, desene, scrisori, hărți, tablouri, fotografii și multe altele, extrase din cărți apărute în secolele XVII, XVIII și XIX în diferite țări. Scopul publicării lor online a fost ca oricine să le poată folosi și recontextualiza într-un mod creativ: ”Ne dorim să aflăm mai multe despre aceste imagini, să le prezentăm într-o manieră semnificativă și utilă, să le vedem folosite în proiecte inovatoare și creative. De aceea, sperăm că oamenii vor refolosi conținutul pus la dispoziție și vor adăuga descrieri / tag-uri la imagini, pentru a le spori șansele să fie descoperite [de publicul larg], și că ne vor anunța atunci cînd creează ceva inteligent cu aceste imagini”. Din decembrie 2013 și pînă acum, cei de la British Library au strîns informații despre 26 de proiecte creative realizate pe baza imaginilor din arhivă publicate online. Numărul real de proiecte inspirate din imaginile de pe Flickr Commons este probabil mai mare, însă acestea sînt cele care au folosit referințe explicite la arhiva digitizată a British Library și au putut fi reperate mai ușor. Proiectele sînt diverse: de la colaje din mai multe imagini digitizate, la aplicații IT care propun un joc de puzzle din ilustrații vechi de Crăciun, la compoziții cu imagini și sunete și benzi desenate. Unele imagini, cum ar fi cele cu hărți hexagonale ale Londrei din 1885, au generat idei noi despre cum se pot folosi hexagoanele pentru a face, în prezent, hărți electorale mai bune în Noua Zeelandă. Arhiva făcută publică se dovedește, astfel, a fi utilă în felurite moduri. Cele mai multe exemple enumerate sînt lucrări punctuale, promovate pe blogurile autorilor lor. În majoritatea cazurilor nu vorbim, de [citește mai departe]

Ale cui sunt manualele digitale?

October 23, 2014 // 1 Comment

Clarificarea dreptului de proprietate intelectuală asupra manualelor este extrem de importantă, cu atât mai mult în sfera digitală, în care materialele educaționale trebuie să fie ușor de împărtășit, dar Ministerul Educației, în plină ascensiune tehnologică a uitat de acest aspect extrem de important.

Guvern și dialog civic: de fapt, noi cu cine dialogăm?

October 15, 2014 // 0 Comments

Nu știu dacă vor fi două întâlniri, sau una. Nu înțeleg exact nici cu cine dialogăm. Sper ca cei din echipa guvernamentală să se lămurească între ei. Dar mi se pare un studiu de caz excelent pentru pagina noastră dedicată guvernării deschise, deci voi continua să relatez.

Viața privată versus Interesul public

October 13, 2014 // 1 Comment

Așadar, ce facem când ne aflăm în conflictul dintre aceste două drepturi fundamentale: dreptul de a avea acces la informații și dreptul la viață privată? Care este limita publicării informației și a interesului public?

Guvern și dialog civic, a doua încercare

October 10, 2014 // 2 Comments

Ieri am primit invitația de a participa la a doua reuniune a grupului consultativ selectat de guvern să inițieze CSCDR, împreună cu modelul propus, adică acordul de colaborare cu o coaliție similară a sectorului de afaceri. Această întâlnire va avea loc pe 21 octombrie, de la ora 15, tot la Palatul Victoria. Ar putea fi vorba de un nou efort de guvernare deschisă, și chiar dacă rămân sceptic asupra rezultatului final, nu intenționez să ignor posibilitatea de a obține ceva pozitiv.

Guvernare deschisă, democrație forumistă și Master Planul de transport

October 9, 2014 // 0 Comments

Ne întrebăm adesea unde este spiritul civic al românilor și deplângem absența implicării. Apar uneori de unde te aștepți mai puțin exemple de mobilizare civică. Poate că ignorăm prea mult aceste moduri de auto-organizare a societății, tributari unor mecanisme de gândire în care fiecare e așezat la locul lui, cu ștampila aferentă. Singurul ziarist care a sesizat (din câte am văzut eu) potențialul subiectului, cel de la hotnews.ro, numește autorii scrisorii „forumiștii”. Tehnic, e corect, sunt niște oameni care discută pe niște forumuri. Dar să nu uităm că ei sunt societatea civilă, așa cum ar trebui să fie într-o democrație funcțională.

Școala de activism pentru date deschise

October 2, 2014 // 1 Comment

Programul noii ediții pornește de la accesul la informații de interes public, pune accentul pe date publice deschise, pe organizarea și utilizarea datelor, realizarea hărților virtuale, ajungând la domenii în care s-a extins cultura deschiderii: educație și cultură.

În România, guvernarea deschisă nu este respinsă public de nimeni, dar nici nu beneficiază de o abordare coerentă

September 30, 2014 // 0 Comments

În România, guvernarea deschisă nu a făcut și nu face parte din programul niciunui partid, al niciunei instituții. Paradoxal, nici actualul prim-ministru, în administrația căruia subiectul a dobândit pentru prima dată o formă concretă, nu promovează și nu își asumă încurajarea participării publice, colaborarea dintre cetățeni și  instituții și transparentizarea instituțiilor. „Guvernarea deschisă nu este respinsă public de nimeni, dar nici nu beneficiază de o abordare coerentă.”, subliniază raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”, publicat azi, 30 septembrie, de Fundația pentru o societate deschisă. La sfârșitul anului 2011, când România a semnat inițiativa internațională Open Government Partnership (OGP), care promovează guvernarea deschisă prin intermediul noilor tehnologii, existau deja legea accesului la informații de interes public (544/2001), legea privind transparența decizională în administrația publică (52/2003), legea privind reutilizarea informațiilor deținute de instituțiile publice (109/2007), legi care stau la baza unui proces deschis de guvernare. Aderarea României la OGP a fost urmată de un Plan Național de Acțiune (2012-2014) care prevedea deschiderea datelor deținute de autorități și instituții publice și implementarea unor servicii de guvernare electronică, precum obținerea cetățeniei online sau accesul la legislația națională online. Proiectele au depins însă de voința și bugetele instituțiilor, fără obligația expresă de a le duce la îndeplinire.  În  prezent, dacă accesăm secțiunile date deschise de pe website-urile ministerelor, există posibilitatea să găsim acte normative și comunicate de presă, cum se întâmplă în cazul Ministerului Educației Naționale. La începutul anului 2013, în urma eforturilor de advocacy ale activiștilor în domeniul datelor deschise și al guvernării electronice, a fost creat Departamentul pentru Servicii Online și Design (DSOD), în Cancelaria Primului-Ministru, care a devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, nu există un buget publicat și [citește mai departe]

Președintele a vorbit despre guvernare deschisă

September 25, 2014 // 0 Comments

La Adunarea Generală ONU a fost prezent și premierul României, Victor Ponta, care a condus delegația țării nostre. Din păcate, nici el și nici candidatul la președinție Ponta nu și-au făcut timp să participe alături de Obama, Hollande și ceilalți la întâlnirea OGP. Nu a avut loc în agendă.

Cabinetul Candidatului Ponta a descoperit dialogul civic

September 24, 2014 // 4 Comments

Primele reacții dintre participanți după ce oficialii și-au terminat prezentările a fost tocmai despre ignorarea mecanismelor existente: Consiliul Economic și Social e blocat de doi ani, comisiile de dialog social de pe lângă instituții publice nu funcționează (nici măcar la instituțiile prezente la discuție!), legislația privind transparența decizională e ignorată sistematic, inclusiv de cabinetul primului-ministru și așa mai departe. Reacția lui Dante Stein a fost candidă: da, știu, într-o lume ideală lucrurile ar merge, dar în societatea în care trăim, nu funcționeză, noi vă dăm un mecanism testat, care funcționează. Aproape că ne-a spus în față, cu mare sinceritate, că personal e alături de noi, dar în fapt guvernul va ignora în continuare legile privind dialogul social, să facem marea coaliție că doar dacă strigăm toți în cor ne va băga cineva în seamă.

Dezbatere: Guvernare deschisă și date publice deschise în România

September 22, 2014 // 0 Comments

Marți, 30 septembrie 2014, la Biblioteca Națională (Sala Mircea Eliade), vom organiza dezbaterea Guvernare deschisă și date publice deschise. Evenimentul va avea loc începând cu ora 9:00. Dezbaterea are loc cu ocazia lansării primului studiu din noua serie a Rapoartelor Societății Deschise, realizată cu sprijinul Fondului ONG. Ne dorim să avem o sesiune interactivă, și de aceea am optat pentru un panel în care să găsim patru perspective asupra subiectului: Radu Puchiu, Secretar de Stat la Cancelaria Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Servicii Online și Design, ne va vorbi despre perspectiva guvernamentală, progresele făcute și planurile de viitor, Andra Bucur, reprezentanta Fundației pentru o Societate Deschisă, va prezenta concluziile studiului amintit și propunerile societății civile, Marisa MacIsaac, political officer la Ambasada Statelor Unite la București, va aduce în discuție experiența administrației americane, iar Călin Rangu, membru fondator al Asociației Directorilor de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din România – Cio Council, va adăuga viziunea profesioniștilor în IT, dar și a mediului de afaceri. Dezbaterea va fi moderată de Ovidiu Voicu și va dura aproximativ două ore. Sunt așteptați să participe reprezentanți ai societății civile, ai instituțiilor publice, ai firmelor și ai ambasadelor. Raportul Guvernare deschisă în România, din seria Rapoartelor societății deschise, reprezintă o trecere în revistă a principalelor evoluții în elaborarea și implementarea politicilor publice pentru deschiderea guvernării în raport cu cetățeanul, în perioada 2012-2014. Guvernarea deschisă este definită din prisma a trei principii esențiale: transparență sau accesul la informații, participare publică și colaborarea dintre autoritățile publice și societatea civilă, după modelul american. Un aspect important în deschiderea autorităților publice în fața cetățeanului obișnuit sau antreprenor îl constituie facilitarea accesului la date deschise, respectiv resurse publice pentru inovare socială și economică. În cadrul raportului, angajamentele României în domeniu sunt privite dintr-o perspectivă comparativă, luând totodată în considerare contextul național și lipsa unei culturi a [citește mai departe]

Ajută la City Open Data Census!

September 19, 2014 // 1 Comment

Înainte de orice, alege unul din orașele din România și completează informațiile despre datele deschise publicate de acesta, în City Open Data Census. Nu doar că vei face o faptă bună, dar e foarte posibil ca la finalul exercițiului să privești ideea de transparență în administrația publică locală cu alți ochi.

1 2