Articles by Ovidiu Voicu

Comentarii pe marginea organizării Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic

November 27, 2015 // 0 Comments

Spuneam zilele trecută că noul Minister pentru Consultare Publică și Dialog Civic și-a început activitatea printr-o inedită consultare publică asupra proiectului de hotărâre de guvern ce va reglementa propria organizare. Am îndemnat persoanele interesate să participe la această consultare și, desigur, ne-am urmat propriul îndemn. Centrul pentru Inovare Publică și Fundația pentru o societate deschisă și-au concentrat atenția asupra legăturii între MCPDC și implementarea guvernării deschise în România, prin Open Government Partnership. Am ales acest subiect pentru că este cel la care ne pricepem și putem vorbi cel mai bine din experiența directă. Ne-am referit la articolul 3, alineatul f), din proiectul de hotărâre, care are următorul conținut: f) evaluează rezultatele implementării actualei Strategii privind  Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership) și o elaborează pe cea aferentă perioadei iunie 2016 – iunie 2018 realizând inclusiv Planul Național de Acțiune pentru un Guvern mai deschis, mai responsabil, mai eficient, prin promovarea transparenței guvernamentale, încurajarea participării civice la viața publică, folosirea noilor tehnologii în administrație și combaterea corupției respectiv urmărește punerea lor în practică; Poziția noastră în legătură cu acest subiect a fost următoarea: Atragem atenția că articolul menționat, în forma actuală, cuprinde unele inadvertențe. Spre exemplu, România nu are o strategie în domeniul guvernării deschisă, ci un plan de acțiune adoptat prin Memorandum de către Guvern, în continuarea aderării țării noastre la inițiativa Open Government Partnership. Dincolo de aceste inadvertențe, deducem din document că noul Minister ar prelua coordonarea Open Government Partnership în România. Considerăm că este o direcție contra-productivă din următoarele motive: (1) Consultarea publică e o componentă a guvernării deschise și nu invers – ce se întâmplă, spre exemplu, cu portalul de date deschise și alte inițiative asociate acestuia?; (2) Planul OGP este un cadru de coordonare pentru angajamente implementate de mai multe ministere; experiența ne arată [citește mai departe]

„Un Guvern deschis și transparent” – cel puțin declarativ

November 17, 2015 // 0 Comments

Guvernul Cioloș își declară entuziast dorința de deschidere. Este prima prioritate enumerată în program și cea mai detaliată. Uită însă să adauge și măsuri specifice pentru această prioritate. Putem să rămânem moderat optimiști, dar circumspecți: este deschiderea doar declarativă, ca răspuns la protestele recente, sau guvernul are și intenția de a face ceva concret? Prima dintre prioritățile enunțate de programul de guvernare al cabinetului Cioloș este: „Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățeni.” Prioritatea este detaliată astfel: Deschiderea sistemului decizional prin facilitarea participării cetățenilor la inițiativele legislative și la elaborarea politicilor publice. Optimizarea dialogului social tri- sau bi-partid și adaptarea acestuia la realitățile economice și sociale în vederea consolidării relațiilor industriale și a menținerii coeziunii sociale. Cultivarea unui dialog constant și eficient cu societatea civilă și mediul de afaceri. Creșterea transparenței administrației centrale și locale, inclusiv prin accesul deschis la date publice. Dezvoltarea platformelor online de interacțiune sistematică între Guvern și societate, inclusiv cu românii de pretutindeni. Documentul vorbește deci de implicarea cetățenilor în luarea deciziilor și participarea lor la implementare, dar și de folosirea noilor tehnologii pentru a îmbunătăți interacțiunea dintre administrație și societate. Ar fi putut să îi spună „guvernare deschisă”, așa cum îi solicitasem anterior, dar nu termenul în sine e important. M-am bucurat să văd că programul începe cu guvernare deschisă, articulată bine ca principii generale. Mi-a scăzut însă entuziasmul pe măsură ce am parcurs documentul. Planul de măsuri propus pare să fii uitat aproape cu totul de această prioritate. Undeva, la capitolul Dezvoltare socială, găsim o primă referire la guvernare deschisă, în forma următoare: Dezvoltarea parteneriatului pentru o guvernare deschisă prin dialogul permanent cu Parlamentul (comisiile de specialitate, președinții acestora, liderii grupurilor politice) și prin cooperare transversală cu autoritățile și agențiile administrației centrale [citește mai departe]

România și guvernarea deschisă: un spațiu pentru progres

October 28, 2015 // 0 Comments

La prima vedere, nu s-ar zice că România exceleză la guvernare deschisă. Mai ales în aceste zile, în care cele 1.500 de deplasări „urgente” cu girofarul ale vice-premierului Oprea vorbesc despre sfidare la adresa cetățenilor și nu despre deschiderea guvernării, probabil că prima reacție a publicului, auzind de guvernare deschisă în țara noastră, ar fi neîncrederea. E greu să lupți cu această neîncredere, care are suficient de mult sprijin în acținile guvernanților, indiferent de culoare politică. Totuși, guvernarea deschisă în România nu este chiar o vorbă goală. De câțiva ani, țara noastră este membră a inițiativei internaționale Open Government Partnership. Despre ce am făcut (sau am încercat să facem) din această poziție, găsiți informații pe site-ul oficial ogp.gov.ro. Într-o frază, am progresat simțitor în ceea ce privește datele deschise, adică accesul la baze de date deținute de insituții publice, am reușit să deschidem unele servicii pentru cetățeni, dar mai avem mult de lucru în ceea ce privește participarea publicului la decizii. Până la urmă, guvernarea deschisă se referă mai ales la schimbarea mentalității administrației. De la politicieni la funcționari, fără o cultură a deschiderii nu vom avea un progres semnificativ, așa cum ne spune și animația de mai sus. Zilele acestea are loc Summitul Global OGP, în Mexic, o întâlnire la care participă delegați din toate țările membre. Se întâmplă o dată la doi ani și de obicei este un bun prilej pentru a determina țările membre să continue să lucreze în acest domeniu. Pe lista de participanți l-am regăsit și pe premierul Victor Ponta. România a devenit recent membru al Steering Committee al OGP. Echipa guvernamentală s-a implicat în organizarea unor sesiuni la Summit. Sunt semnale politice importante că există măcar un spațiu pentru progres. Sigur că toate acestea pot fi interpretate și în cheie electorală: se apropie alegerile, guvernul se preface [citește mai departe]

Ministerul pentru Societatea Informațională a uitat, din nou, de transparență

July 28, 2015 // 0 Comments

Pe 11 martie scriam despre lipsa de transparență a Ministerului pentru Societatea Informațională, instituție însărcinată cu transpunerea în legislația românească a prevederilor noii Directive europene privind re-utilizarea informațiilor din sectorul public. Teme de discuție fiind transparența administrației și accesul liber la informații plătite cu bani publici, ne doream și ne dorim mai mult decât simpla traducere în limba română a prevederilor directivei. Textul acesteia lasă statelor membre o marjă largă de de decizie, despre care am scris în articolul de atunci. La câteva zile de la publicarea articolului, MSI ne-a transmis un răspuns oficial, în care mai mult ne certa pentru că am îndrăznit să cerem transparență. Și, vrând-nevrând, ne-a invitat la o discuție pe marginea proiectului de lege. Am participat activ: am popularizat evenimentul, am trimis recomandări în scris, am fost la dezbatere. Nu mă refer doar la mine, ci la toată comunitatea celor interesați de date deschise și guvernare deschisă. Consultarea a fost foarte animată și chiar a avut loc într-un cadru constructiv. Am lucrat direct pe un document online, pe care s-au adunat chiar în timpul discuției zeci de observații și comentarii. La finalul discuției, reprezentanții MSI au promis că după ce vor integra comentariile și documentul va fi analizat în cadru inter-ministerial, va avea loc o nouă consultare publică. Un semn de întrebare a fost însă atitudinea funcționarului de decizie din încăpere. Carmen Elian, directoarea unui departament din minister, a venit să ne spună pe un ton arogant că ne face o mare favoare că respectă legea transparenței decizionale, apoi a plecat, fără să stea să audă toate observațiile. S-a dovedit că adevărata atitudine a MSI este cea a doamnei Elian. Am aflat astăzi din comunicatul Guvernului că în cadrul ședinței săptămânale de Cabinet, „Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 109/2007 privind [citește mai departe]

Legea educației și curriculum național în dezbatere

July 5, 2015 // 2 Comments

Două dintre cele mai importante documente ce definesc educația publică în România sunt în(tr-un fel de) dezbatere publică: legea educației naționale și curriculumul național. Chiar dacă Ministerul Educației face eforturi vizibile să evite consultările, ar trebui la rândul nostru să le reamintim că vor scăpa așa ușor și să ne implicăm în aceste dezbateri.

Dilema legii electorale: mai bună, dar neconstituțională

May 27, 2015 // 0 Comments

Comisia privind legile electorale a finalizat proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Ne așteptăm la o procedură rapidă, care să ducă la adoptarea legii de către Parlament în 2-3 săptămâni, urmată de promulgarea de către președinte. Se anunță o lege mai bună decât cea actuală, un obiectiv ușor de atins, la cât de proastă e cea de acum. Dar va fi o lege vădit neconstituțională, pentru că nu respectă Referendumul din 2009. Ajungem la o dilemă: va sesiza cineva Curtea Constituțională? Sau ne vom face că nu vedem problema, ca să avem o lege ceva mai bună?

Ai voie partid local dacă înveți să minți de mic

April 23, 2015 // 2 Comments

„Noile reguli de funcționare a partidelor politice urmăresc împrospătarea clasei politice românești”, spune, ipocrit, expunerea de motive a proiectului de lege. Din spatele măștilor zâmbitoare pe care le afișează la televizor, membrii Comisiei parlamentare rânjesc mulțumiți: tot ei vor rămâne răul cel mai mic. Iar dintre partidele noi, vor ieși în evidență cei care învață de mici să mintă, o adevărată pepinieră de cadre pentru partidele consacrate. Și asta se numește „reforma clasei politice”.

Legea alegerilor locale: o reformă aproape ratată

April 20, 2015 // 2 Comments

Schimbările aduse de proiect au fost deja agreate transpartinic în Comisia privind legile electorale. Chiar dacă noua lege aduce modificări benefice, trebuie spus că în același timp partidele au agreat și să ignore probleme majore ale legii alegerilor locale: avantajarea baronilor locali prin prag electoral ridicat, vot într-un singur tur pentru primari și prevederi anti-traseism; probleme de reprezentare a românilor aflați la muncă în străinătate și a cetățenilor UE stabiliți în România; transparența alegerilor. Din această perspectivă spun că reforma este aproape ratată.

Reforma fiscală ar trebui să înceapă cu transparența cheltuielilor publice

April 9, 2015 // 0 Comments

Doar pe primele trei luni, bugetul executat este substanțial diferit de cel planificat, cu o marjă de 15-20%. Guvernul pare incapabil să prognozeze măcar pe termen scurt, deci orice discuție despre planificare multi-anuală pare inutilă. Nu știm dacă economiile sunt reale sau doar plăți amânate; Guvernul este extrem de opac și departe de standardele internaționale în materie de transparență a cheltuielilor publice. Și nu există nicio o minimă intenția de a dezbate public unde să fie alocate economiile substanțiale, altfel decât discreționar către baronii și baronașii locali. Toate aceste probleme au în comun absența transparenței cheltuielilor publice și de aceea spun că reforma fiscală ar trebui să înceapă tocmai de aici, de la transparență. Asta cu atât mai mult cu cât premierul „ia serios în considerare” să adopte noul cod fiscal prin angajarea răspunderii guvernului pentru că, nu-i așa, nu mai e timp de dezbatere.

Ministerul pentru Societatea Informațională s-a supărat, dar face consultare publică

March 20, 2015 // 1 Comment

Scrisoarea ministerului face și o referire la Planul Național de Acțiune OGP, care cuprinde un angajament cu privire la Modificarea și completarea legii 197/2007 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public. Chiar titlul acestui angajament ar trebui să indice MSI că nu e vorba de simpla transpunere a legii. România și-a asumat o analiză a legii în ansamblu pentru a propune o îmbunătățire. „La sugestia societății civile, vor fi analizate propunerile de creare a unui cadru legal pentru datele deschise”, spune Planul de Acțiune. MSI a ales să ignore această parte. Așa cum arată acum proiectul de lege, nu putem spune că România își îndeplinește angajamentul asumat.

Legea finanțării partidelor: cum să arunci în aer o reformă necesară prin lipsă de transparență

March 19, 2015 // 2 Comments

În condițiile în care încrederea cetățenilor în partide politice și Parlament este extrem de scăzută, decizia netransparentă de a aloca o sumă importantă din bugetul public pentru finanțarea campaniilor electorale nu va face decât să întărească opinia proastă a alegătorilor despre partide și să submineze în continuare democrația românească, în totală contradicție cu obiectivele asumate de reforma electorală. Problema apare pentru că în locul unei dezbateri oneste, partidele au preferat o înțelegere în spatele ușilor închise, așa cum știu ele dintotdeauna. Probabil că acest lucru vorbește de la sine despre nevoia de reformă politică.

Iohannis și guvernarea deschisă: mediator real sau simplu jucător politic?

January 28, 2015 // 0 Comments

Argumentul adus de administrația prezidențială este că partidele parlamentare sunt cele care au putere de decizie. E adevărat în sine, dar irelevant în context. Partidele parlamentare au deja un cadru instituțional de negociere, chiar Parlamentul. Rolul constituțional al președintelui este să medieze între instituția Parlamentului și alte sectoare din societate, nu să uzurpe poziția de for de negociere politică a legislativului. De aceea spun că președintele pare mai interesat să își definească rolul de jucător politic.

România în Open Data Index: progrese și așteptări

December 10, 2014 // 1 Comment

Privind din perspectiva clasamentului, România este într-o situație aparent paradoxală: deși scorul global i-a crescut de la 58% la 66%, țara noastră a pierdut un loc, afându-se acum pe 16. Explicația cea mai simplă ar fi că progresul nostru este mai lent decât al altor țări. Dacă ne uităm însă la fiecare indicator în parte, observăm că două seturi de date – cheltuieli guvernamentale și coduri poștale – sunt punctate mai slab în acest an, ceea ce limitează tendința generală de creștere. Cunoscând discuțiile din timpul construirii Indexului, România este „victima” unor schimbări sau precizări metodologice. De aceea am ales să subliniez, începând din titlu, progresul înregistrat, dar și așteptările pentru anul următor.

Educație deschisă, calitate și echitate

November 20, 2014 // 0 Comments

A căutat să afle ce au în comun primele cinci țări cele mai performante (tipic american, nu?). Metodologia testului implică toate categoriile de elevi, nu doar pe cei mai buni, deci este o măsură bună a performanței reale a sistemului, fără a masca mediocritatea sub rezultate de vârf (vezi olimpiade). Ei bine, între caracteristicile comune a găsit că în toate sistemele performante profesorii se implică direct și activ în realizarea produselor curriculare pe care le folosesc în clasă.

Guvern și dialog civic: de fapt, noi cu cine dialogăm?

October 15, 2014 // 0 Comments

Nu știu dacă vor fi două întâlniri, sau una. Nu înțeleg exact nici cu cine dialogăm. Sper ca cei din echipa guvernamentală să se lămurească între ei. Dar mi se pare un studiu de caz excelent pentru pagina noastră dedicată guvernării deschise, deci voi continua să relatez.

Guvernare deschisă, democrație forumistă și Master Planul de transport

October 9, 2014 // 0 Comments

Ne întrebăm adesea unde este spiritul civic al românilor și deplângem absența implicării. Apar uneori de unde te aștepți mai puțin exemple de mobilizare civică. Poate că ignorăm prea mult aceste moduri de auto-organizare a societății, tributari unor mecanisme de gândire în care fiecare e așezat la locul lui, cu ștampila aferentă. Singurul ziarist care a sesizat (din câte am văzut eu) potențialul subiectului, cel de la hotnews.ro, numește autorii scrisorii „forumiștii”. Tehnic, e corect, sunt niște oameni care discută pe niște forumuri. Dar să nu uităm că ei sunt societatea civilă, așa cum ar trebui să fie într-o democrație funcțională.

Președintele a vorbit despre guvernare deschisă

September 25, 2014 // 0 Comments

La Adunarea Generală ONU a fost prezent și premierul României, Victor Ponta, care a condus delegația țării nostre. Din păcate, nici el și nici candidatul la președinție Ponta nu și-au făcut timp să participe alături de Obama, Hollande și ceilalți la întâlnirea OGP. Nu a avut loc în agendă.

Cabinetul Candidatului Ponta a descoperit dialogul civic

September 24, 2014 // 4 Comments

Primele reacții dintre participanți după ce oficialii și-au terminat prezentările a fost tocmai despre ignorarea mecanismelor existente: Consiliul Economic și Social e blocat de doi ani, comisiile de dialog social de pe lângă instituții publice nu funcționează (nici măcar la instituțiile prezente la discuție!), legislația privind transparența decizională e ignorată sistematic, inclusiv de cabinetul primului-ministru și așa mai departe. Reacția lui Dante Stein a fost candidă: da, știu, într-o lume ideală lucrurile ar merge, dar în societatea în care trăim, nu funcționeză, noi vă dăm un mecanism testat, care funcționează. Aproape că ne-a spus în față, cu mare sinceritate, că personal e alături de noi, dar în fapt guvernul va ignora în continuare legile privind dialogul social, să facem marea coaliție că doar dacă strigăm toți în cor ne va băga cineva în seamă.

Ajută la City Open Data Census!

September 19, 2014 // 1 Comment

Înainte de orice, alege unul din orașele din România și completează informațiile despre datele deschise publicate de acesta, în City Open Data Census. Nu doar că vei face o faptă bună, dar e foarte posibil ca la finalul exercițiului să privești ideea de transparență în administrația publică locală cu alți ochi.

Resurse Educaționale Deschise pierdute în programare (strategică)

September 7, 2014 // 1 Comment

Resurse Educaționale Deschise: un subiect de interes major în Uniunea Europeană, prezent în programul de guvernare, cu legături în alte documente de politici publice și mai ales un instrument eficient pentru îmbunătățirea calității educației. Ne-am fi așteptat ca la momentul alocării fondurilor europene să îl regăsim în documentele strategice, astfel încât să avem resursele necesare. Din păcate, lipsa de coordonare între diverse ministere implicate și lipsa unei viziuni a Ministerului Educației fac ca acest lucru să nu se întâmple. Discuția despre resurse educaționale deschise (RED) este de dată recentă în România. Probabil că în urmă cu doi ani, doar un număr restrâns de inițiați ar fi folosit termenul într-o discuție despre educația românească. Spre exemplu, nu și-a găsit locul, sub această formă, în Legea Educației Naționale adoptată în 2011 și nici în dezbaterea ce a premers adoptarea timp de câțiva ani. Astăzi însă găsim referiri la acest concept în cel puțin două documente programatice fundamentale: programul de guvernare și Acordul de Parteneriat 2014-2010. La întrebarea „sunt resursele educaționale deschise un subiect de interes pentru România?” răspunsul scurt este fără îndoială da. Pentru răspunsul lung, argumentat, vă invităm să citiți analiza realizată în martie 2014, cu titlul „Resurse educaționale deschise: oportunități pentru România”. De la începutul anului, România negociază cu Comisia Europeană alocarea fondurilor comunitare pentru perioada 2014-2020. A fost adoptat cadrul general, Acordul de Parteneriat, sunt în discuție programele operaționale și strategiile de sector. Ne-am fi așteptat să regăsim resursele educaționale digitale (în general și deschise în particular) între priorități, cu atât mai mult cu cât RED sunt un subiect de interes și cu mare potențial în UE (urmând, ca de obicei, exemplul american). Cel mai recent document strategic este comunicarea Opening up education through new technologies, transmisă de CE la jumătatea anului precedent și primită pozitiv de Parlamentul European. [citește mai departe]