Articles by Bianca Floarea

Dezbatere despre implementarea Directivei PSI și de ce ar trebui să participe la ea și sectorul cultural

March 25, 2015 // 0 Comments

Mâine, 26 martie, de la orele 14.00, Ministerul pentru Societatea Informațională organizează o dezbatere publică pe baza propunerii legislative care va transpune Directiva UE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public. Întâlnirea va avea loc la sediul MSI din București (Bulevardul Libertăţii, nr. 14,), iar participarea se poate confirma până la finalul zilei de astăzi, miercuri 25 martie, prin e-mail la adresa denis.kurunczi@msinf.ro. Directiva europeană 2013/37, cunoscută ca Directiva PSI (PSI – public sector information), vine în continuarea celei din 2003 și aduce o serie de schimbări importante, printre care și includerea muzeelor, bibliotecilor și arhivelor în prevederile sale. Acesta este și motivul pentru care consider importantă participarea la dezbatere a unor reprezentanți din aceste 3 tipuri de instituții, dar și din sectorul cultural în general, care să transmită autorităților centrale un feedback concret cu privire la impactul pe care această lege îl va avea asupra activității lor, astfel încât implementarea directivei europene să fie cât mai adaptată nevoilor și realităților din acest domeniu. În pregătirea participării la dezbaterea de mâine, am schițat câteva informații despre ce conține Directiva PSI cu privire la cultură și am pus laolaltă link-uri necesare pentru documentare. Un material util este și tabelul comparativ pe care l-am realizat pentru a surprinde diferențele dintre legea 109/2007, propunerea de lege pentru modificarea şi completarea legii 109/2007 și Directiva PSI 2013/37/UE. Lista cu recomandari de documente important de studiat înainte de dezbatere se regăsește la finalul acestui articol. Cum menționam și în raportul Cultura deschisă – context național și european, rațiunea care a dus la includerea acestor instituții culturale sub incidența directivei revizuite este aceea că patrimoniul cultural al acestor instituții, la fel ca alte informații din sectorul public, are o valoare adăugată dacă este folosit și reutilizat în interes public și în scop comercial, aducând astfel o serie de [citește mai departe]

Rijksmuseum premiază reutilizarea creativă a colecțiilor sale.

March 8, 2015 // 0 Comments

Rijksmuseum, Muzeul Național de Artă al Olandei, a lansat de curând a doua ediție a competiției Make your own Masterpiece pentru Premiul Rijksstudio, invitând publicul să creeze produse noi cu imaginile puse la dispoziție sub licență deschisă în spațiul său virtual. Despre Rijksmuseum am mai scris pe scurt și în raportul Cultura deschisă: context european și național. Este recunoscut drept unul dintre muzeele pioniere ale datelor deschise în cultură. La sfârșitul anului 2012, în cadrul său a fost lansat Rijksstudio, un spațiu virtual unde vizitatorii sunt încurajați să își curatorieze propria expoziție online, să descarce imagini din colecțiile muzeului, să le distribuie și să le reutilizeze așa cum doresc. Rijksstudio pune la dispoziția publicului 200.000 de lucrări digitizate, însoțite de metadate, pentru o experiență interactivă în cunoașterea artei și a istoriei olandeze. Rembrandt, Vermeer, Dürer, Michelangelo, Rubens sau van Gogh pot fi descărcați, decupați, reinterpretați, într-un proces creativ care îi aparține exclusiv utilizatorului. Rijksstudio funcționează integral sub licențe libere (copyright-free), iar lucrările din cadrul său sunt deja utilizate în creații vestimentare, în tatuaje sau producții de film. Oricine poate lua parte la concursul Make your own masterpiece, indiferent de țara de proveniență, de profilul profesional sau de vârstă. Pentru a participa la concurs este suficient să aveți o idee creativă, pe care să o prezentați și să o trimiteți muzeului. Vă puteți exprima prin orice formă de artă, de la design, la arte plastice, arte aplicate, fotografie, video etc. Un juriu va selecta 10 câștigători care vor beneficia de promovare în cadrul Rijksmuseum. Primii 3 vor primi și premii în valoare de 10.000 de euro (marele premiu), 2.500 de euro (premiul II) și 1.000 de euro (premiul III). Termenul limită de înscriere este 15 martie 2015. Pentru a participa la competiție trebuie să completați un formular de înscriere și să încărcați online [citește mai departe]

Cultura deschisă – context european și național.

February 5, 2015 // 0 Comments

* imagini din colecția Rijksmuseum Tema raportului despre cultura deschisă vine în contextul mai larg al discuției despre date deschise. Potrivit instrumentului Open Data Handbook realizat de Open Knowledge Network, datele deschise sunt date liber de accesat, reutilizat și redistribuit, mai exact: sunt furnizate într-un format deschis (pot fi prelucrate prin mijloace automate) și sub o licență deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală – drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). Raportat la domeniul culturii, datele deschise sunt reflectate ca ”open culture”, ”open culture data”, sau ”open GLAM” (GLAM – Galleries, Libraries, Archives and Museums) în limba engleză. În franceză întâlnim sintagma ”culture libre”.  În limba română nu avem încă un termen încetățenit, însă în cadrul raportului am propus termenele ”cultură deschisă” și ”date deschise în cultură”. Analiza surprinde tema datelor deschise în cultură, înțeleasă ca acces liber și deschis la patrimoniul cultural digitizat al bibliotecilor, arhivelor și muzeelor din Europa, și ca posibilitate de a distribui și reutiliza metadatele (datele descriptive) și conținutul unor opere de artă, cărți, materiale audiovizuale, fotografii, documente de arhivă, etc., printr-o licență care nu impune limitări de copyright. Pe scurt, vorbim despre patrimoniul cultural digitizat din domeniul public care poate fi accesat, descărcat, distribuit, reutilizat și remixat de către oricine, fără restricții. Deși principala discuție despre cultura deschisă în Europa este legată de patrimoniul muzeelor, al bibliotecilor și al arhivelor – cum se întâmplă și în cazul acestei analize ­- , este important de remarcat că termenul cultura deschisă are, de fapt, o aplicabilitate mai largă la nivel internațional, unde vorbim și de: arhitectură deschisă (software care permite adăugarea, actualizarea și modificarea schițelor); design deschis (aplicarea metodelor open source la crearea de noi produse [citește mai departe]

Arhivele și buna guvernare deschisă

November 10, 2014 // 0 Comments

În ultima zi a lunii octombrie a avut loc un eveniment dedicat Zilei Arhivelor Naționale, înfiinţate în Ţara Românească şi Moldova prin Regulamentele Organice și unificate în 1862. La eveniment s-a vorbit despre istoria și importanța instituției Arhivelor, precum și despre cele mai recente proiecte realizate sau în curs de realizare de către ANR (proiectul Sistem informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienţilor Arhivelor Naţionale, în urma căruia s-a lansat Portalul Arhivelor, ce oferă acces online la documentele ANR; proiectul Medievalia, prin care se vor putea consulta online circa 25.000 de documente de dinainte de 1600). Un aspect esențial punctat în prezentările de început a fost acela al rolului actual al Arhivelor. Directorul instituției, dr.Ioan Drăgan, a menționat că importanța Arhivelor trebuie înțeleasă nu doar din perspectiva depozitării trecutului și a identității naționale, ci și prin prisma contribuției la buna guvernare și la consolidarea democrației în România: ”Lumea vede, în general, Arhivele Naționale ca pe un loc unde se cercetează trecutul. Noi trebuie să schimbăm puțin această percepție (…). Aș vrea să accentuăm mult mai mult contribuția noastră la buna guvernare. (…) Contribuția la buna guvernare înseamnă, în același timp, contribuție la consolidarea democrației: fiecare să aibă dreptul său respectat pînă la capăt, să poată folosi toate informațiile care îl privesc și care sînt legate de interesele lui, de familia lui, de identitatea lui.” Un exemplu de contribuție la buna guvernare a fost sprijinul pe care Arhivele l-ar fi putut oferi în chestiunea marilor retrocedări (pentru documentare, dar și pentru consultarea cu privire la aspecte legislative) – un subiect atît de prezent în discuțiile din ultima perioadă la nivel național. Această direcție de dezvoltare este binevenită și sperăm ca ea să fie integrată formal și în misiunea și documentele strategice ale ANR în viitorul apropiat. La nivel internațional, această viziune se [citește mai departe]

British Library pe Flickr Commons: ce idei noi a generat?

October 30, 2014 // 0 Comments

La finalul anului trecut, British Library a publicat pe Flickr Commons peste 1 milion de imagini digitizate din arhiva sa, aflate acum în domeniul public. Imaginile sînt cu ilustrații, desene, scrisori, hărți, tablouri, fotografii și multe altele, extrase din cărți apărute în secolele XVII, XVIII și XIX în diferite țări. Scopul publicării lor online a fost ca oricine să le poată folosi și recontextualiza într-un mod creativ: ”Ne dorim să aflăm mai multe despre aceste imagini, să le prezentăm într-o manieră semnificativă și utilă, să le vedem folosite în proiecte inovatoare și creative. De aceea, sperăm că oamenii vor refolosi conținutul pus la dispoziție și vor adăuga descrieri / tag-uri la imagini, pentru a le spori șansele să fie descoperite [de publicul larg], și că ne vor anunța atunci cînd creează ceva inteligent cu aceste imagini”. Din decembrie 2013 și pînă acum, cei de la British Library au strîns informații despre 26 de proiecte creative realizate pe baza imaginilor din arhivă publicate online. Numărul real de proiecte inspirate din imaginile de pe Flickr Commons este probabil mai mare, însă acestea sînt cele care au folosit referințe explicite la arhiva digitizată a British Library și au putut fi reperate mai ușor. Proiectele sînt diverse: de la colaje din mai multe imagini digitizate, la aplicații IT care propun un joc de puzzle din ilustrații vechi de Crăciun, la compoziții cu imagini și sunete și benzi desenate. Unele imagini, cum ar fi cele cu hărți hexagonale ale Londrei din 1885, au generat idei noi despre cum se pot folosi hexagoanele pentru a face, în prezent, hărți electorale mai bune în Noua Zeelandă. Arhiva făcută publică se dovedește, astfel, a fi utilă în felurite moduri. Cele mai multe exemple enumerate sînt lucrări punctuale, promovate pe blogurile autorilor lor. În majoritatea cazurilor nu vorbim, de [citește mai departe]

Cultura deschisă și dezvoltarea publicului – trei exemple

September 15, 2014 // 0 Comments

Datele deschise sunt date liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Datele deschise în cultură (în engleză: Open Culture Data sau Open GLAM – Galleries, Libraries, Archives and Museums) implică, în principal, acces liber la materialul cultural digitizat al instituțiilor și posibilitatea distribuirii şi reutilizării deschise a datelor acestora despre colecții, opere de artă, publicații, materiale audiovizuale etc. printr-o licență deschisă, care permite folosirea datelor fără limitări de drepturi de proprietate intelectuală. Datele deschise în cultură au un potențial extraordinar de a face publicul să devină mai interesat şi mai apropiat de cultură, să participe activ la actul cultural şi chiar să devină coautor al unui material cultural, să se implice şi să creeze un spaţiu de reflecţie în jurul unor teme de interes pentru comunitate. Exemplul unui muzeu olandez, al unei galerii daneze şi al unei arhive cu materiale audio-video la nivel european ilustrează cum deschiderea datelor în cultură poate contribui la o nouă manieră de interacțiune cu publicul larg. Galeriile, bibliotecile, arhivele și muzeele au un rol important în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural. Tot mai multe instituţii de acest tip decid să-şi facă patrimoniul accesibil online. Acest fapt creează noi oportunităţi atât pentru instituţiile în sine, cât şi pentru public și alte părţi interesate de folosirea datelor deschise în realizarea unor aplicații care permit noi modalități de participare în cultură și un dialog activ şi implicat cu publicul. Fără pretenția că sunt cele mai reprezentative cazuri, scurtele exemple de practici de date deschise în cultură alese aici sunt interesante din perspectiva caracterului interactiv cu publicul, devenit coautor al materialului cultural, pe care o integrează în filosofia lor zilnică de lucru. Pe lângă oferirea accesului liber la opere de facturi diverse, aceste instituții cultivă implicarea oamenilor în generarea de conținut cultural, în redimensionarea acestui conținut, astfel încât întregul proces [citește mai departe]