Ajută la City Open Data Census!

Înainte de orice, alege unul din orașele din România și completează informațiile despre datele deschise publicate de acesta, în City Open Data Census. Nu doar că vei face o faptă bună, dar e foarte posibil ca la finalul exercițiului să privești ideea de transparență în administrația publică locală cu alți ochi.

Vorbim tot mai mult despre datele publice deschise, adică acele date puse la dispoziție de către autoritățile publice și care sunt liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Odată cu evoluția tehnologiei, datele deschise devin un element esențial al guvernării deschise, adică al acelui tip de administrație care țintește maximum de transparență și cooperare cu cetățenii. Totodată, deschiderea datelor publice stimulează inovarea și dezvoltarea economică. Toate statele dezvoltate și nu numai ele se preocupă de publicare în format deschis și sub o licență liberă a datelor colectate de instituțiile publice. Chiar și România are, începând de anul trecut, un portal național de date deschide, la adresa data.gov.ro.

Din nevoia de a măsura progresul și de a stabili obiective tangibile, s-au născut inițiative care privesc comparativ evoluția statelor către deschiderea datelor. Cel mai cunoscut este Open Data Census (Recensământul Datelor Deschise) inițiat de Open Knowledge Foundation și realizat cu ajutorul unei rețele internaționale de voluntari. Principiul este simplu: au fost definite un număr de seturi de date esențiale și voluntarii urmăresc măsura în care guvernele publică aceste date în format deschis. Echipa Fundației pentru o Societate Deschisă participă prin contribuții și prin editarea datelor pentru România.

Începând cu acest an, ca urmare a dezbaterilor din jurul Recensământului, a pornit un nou proiect: City Open Data Census. Principiul este același, dar aplicat la orașe. Sunt seturi de date cel puțin la fel de valoroase aflate în administrarea autorităților publice locale. Bugetul local sau achizițiile publice locale ne dau o imagine asupra felului cum sunt cheltuiți banii publici. Datele despre transportul local, despre reclamațiile primite sau despre autorizațiile acordate de autorități ne spun cum este administrat orașul. Vrem ca toate aceste informații să fie publicate în format deschis, astfel încât orice persoană interesată să aibă posibilitatea să le consulte sau să le folosească. Plecând de la aceste observații, a fost întocmit primul set de date relevante pentru orașe și acum, în întreaga lume, voluntarii încearcă să afle câte dintre orașele lor sunt cu adevărat deschise.

Oricine poate contribui cu date la City Open Data Census, iar proiectul are nevoie de voluntari. E foarte simplu să participi:

1. În pagina proiectului, apasă butonul mare albastru „Contribute data to the Census” sau oricare dintre butoanele „Add” din dreptul orașelor. La următorul pas ți se cere o autentificare, opțională. Poți să te autentifici cu contul de Google, sau poți să lași doar un nume (sau pseudonim). Pasul următor este chiar pagina de editare, în care trebuie să introduci informații despre fiecare set de date. Pagina are la fiecare câmp explicații în limba română despre cum trebuie completat. (lista întrebărilor la care vei răspunde se găsește și în pagina de întrebări frecvente)

2. Caută pagina oficială  primăriei orașului ales și identifică setul de date la care lucrezi. Caută cu atenție în pagină, pentru că nu există o formă standard a site-urilor primăriei. Pentru idei unde trebuie să cauți, vezi și datele deja introduse de alți utilizatori, la alte orașe (mai exact, link-urile către seturile de date). Nu ar trebui să îți ia mai mult de câteva minute pentru un set de date, deci maxim 15-20 de minute pentru un oraș.

E important să subliniez că la această primă ediție a proiectului, la întrebarea „Există datele?” vom verifica strict existența lor online. Deci dacă se află pe pagina oficială a primăriei (sau a unei instituții din subordine, cum ar fi regia de transport local), ele „există”. Altfel, nu. Este o simplificare utilă și experiența va fi folosită pentru a defini mai bine modul de evaluare pe viitor. Consecința

Asta e tot. Într-o pauză de lucru ai ajutat la proiect.

Pe termen mediu, scopul inițiativei este ca datele să fie folosite în dezbateri locale și discuții cu reprezentanții primăriilor, astfel încât aceștia să învețe ce sunt datele deschise și care este beneficiul lor, să afle care sunt așteptările cetățenilor și să folosească exemplul altor orașe. Desigur că și stimularea unei „competiții” onorifice prin realizarea unui clasament are rolul ei.

În acest moment, în tabel sunt incluse primele 20 de orașe ca număr de locuitori, plus primăria sector 5 (cel mai bun etalon negativ: nu publică nimic). Poți să completezi date pentru oricare dintre acestea, sau la fel de bine poți să alegi un alt oraș (spre exemplu, orașul unde te-ai născut sau cel în care locuiești). Dacă vrei ca un oraș nou să apară în listă, completează acest formular și editorii se vor ocupa de acest lucru. Alternativ, lasă un comentariu la acest articol și vom transmite noi informația mai departe.

Poți să te implici mai mult devenind editor în cadrul proiectului. Editorii sunt cei ce verifică și aprobă completările propuse de utilizatorii anonimi (nu cred că trebuie să argumentez de ce e nevoie de o verificare a contribuțiilor anonime, mai ales în an electoral). Pentru a deveni editor, completează același formular de contact. Dacă te pasionează subiectul și vrei să participi la discuții pe marginea lui, precum și a altor inițiative similare, alătură-te grupului Open Knowledge România, folosind una din opțiunile din această pagină.

Dar înainte de orice, alege unul din orașele din România și completează informațiile despre datele deschise publicate de acesta, în City Open Data Census. Nu doar că vei face o faptă bună, dar e foarte posibil ca la finalul exercițiului să privești ideea de transparență în administrația publică locală cu alți ochi.

(sigur că ajută și să distribui aceste informații către alte persoane interesate!)

1 Comment on Ajută la City Open Data Census!

  1. Din cauza ninsorii abnednute (Timisoara vreo 40 cm de zapada ( ochiometric ) in vreo 24 ore) m-am alaturat celor care au constituit acel sub un procent de diminuare a prezentei la vot fiindca n-am putut sa votez negasind loc de parcare in apropierea sectiei de votare. (Intrucat sunt relativ recent operat (inca mai sunt pansat), desi sunt mobil n-am cutezat sa fi lasat masina mai departe si sa fi venit pe jos o distanta mai mare fiindca nu prea indraznesc sa ma joc cu frigul / poleiul / inghesuiala pe poteci stramte printre mormane de zapada.)

Leave a comment

Your email address will not be published.


*