Ai voie partid local dacă înveți să minți de mic

„Noile reguli de funcționare a partidelor politice urmăresc împrospătarea clasei politice românești”, spune, ipocrit, expunerea de motive a proiectului de lege. Nu pot să estimez câte astfel de grupuri fără scrupule vor deveni active. Dar cu siguranță vor fi suficient de multe ca să ducă în derizoriu ideea de partid local. Vor fi suficient de multe ca să îndepărteze din nou de politică exact cetățenii de bună credință. Din spatele măștilor zâmbitoare pe care le afișează la televizor, membrii Comisiei parlamentare rânjesc mulțumiți: tot ei vor rămâne răul cel mai mic. Iar dintre partidele noi, vor ieși în evidență cei care învață de mici să mintă, o adevărată pepinieră de cadre pentru partidele consacrate. Și asta se numește „reforma clasei politice”.

Continuăm discuția despre reforma electorală cu modificările la legea partidelor propuse de Comisia privind legile electorale din Parlament. La fel ca în cazul finanțării partidelor și al alegerilor locale, despre care am vorbit, și aici partidele parlamentare refuză să renunțe la monopolul (sau oligopolul) asupra politicii. Împinși de la spate de presiunea cetățenilor și speriați de ieșirea masivă la vot de la turul al doilea al prezidențialelor, politicienii au acceptat să pună în dezbatere legea partidelor și să relaxeze condițiile de înființare a unei formațiuni noi. Dar au avut grijă să adauge o procedură de radiere care anulează practic ideea de partid local, cu excepția celor dispuși să apeleze la mijloace mai puțin ortodoxe pentru a strânge semnături de susținere.

România are în acest moment una din cele mai restrictive legi privind asocierea politică. Pentru a înființa un partid, este nevoie de 25.000 de semnături din cel puțin 20 de județe. Nu e de mirare că personaje politice precum Mihai Răzvan Ungureanu sau Călin Popescu Tăriceanu, cu bani și notorietate și susținuți din Parlament, au preferat să „preia” partide deja înființate, decât să formeze unele noi. Pentru Mișcarea Populară, cu tot sprijinul președintelui Băsescu, a durat aproape un an să strângă semnăturile. Gruparea Monicăi Macovei încă mai încearcă. Ce șanse ar avea un grup oarecare de cetățeni, mai ales dacă sunt dintr-o singură localitate?

Istoria urcării succesive de la 251 la 10.000 și apoi la 25.000 de membri fondatori, pe care o puteți citi pe scurt aici, este grăitoare pentru perspectiva partidelor parlamentare: „noi suntem deja acolo și nu mai primim pe nimeni”. Legea partidelor politice nu a fost de la început pe agenda Comisiei parlamentare. A intrat ulterior, ca urmare a presiunii mai multor grupuri civice și în principal a campaniei Politică fără bariere. Obiectivul acceptat de Comisie este înființare partidelor locale cu „un rol esențial în dinamizarea vieții politice la nivel local”, așa cum rezultă din expunerea de motive la proiectul de lege. Partidul, adică o asociație cu scop politic, ar putea fi înființat cu doar trei membri, ca orice altă asociație. Aparent, politicienii au preluat propunerea societății civile. Doar că au adăugat o procedură de radiere ce anulează chiar ideea de partid local.

Prin partid local (sau minor, cum este denumit în unele țări) înțelegem o formațiune care este interesată de viața politică în localitatea sa, fără a avea ambiții la nivel județean sau național. Chiar primul articol al proiectului de lege spune: „Partidele politice se pot organiza și funcționa la nivel național, la nivel local sau atât la nivel național, cât și local, conform statutului propriu.“. Însă același proiect introduce următoarea situație în care un partid este radiat din Registrul partidelor, dispărând astfel de pe scena politică:

nu a desemnat candidați, singur sau în alinață, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare.

E momentul să ne amintim că prin legea alegerilor locale, aceeași Comisie a introdus ca unic criteriu de relevanță politică depunerea de liste de semnături de la susținători împreună cu listele de candidați, după cum am arătat zilele trecute. Să ne imaginăm opțiunile pe care le are un astfel de partid pentru a evita radierea:

1. Încearcă să îndeplinească singur condițiile din articolul de lege. Principalul impediment este lista de susținători pe care trebuie să o prezinte pentru fiecare dintre cele 75 de localități sau 1-3 județe. Conform proiectului de lege privind alegerile locale, este vorba de 1% din numărul de alegători, dar nu mai puțin de 100 (pragul minim, pentru comune) în fiecare circumscripție:

  • pentru alegerile locale, vor fi cel puțin 7.500 de semnături, dintre care minim 7.400 în alte localități decât cea de care e direct interesat. Vor fi de asemenea cel puțin 75 de candidați, unul pe localitate, majoritatea neavând legătură directă cu obiectivele partidului.
  • pentru alegerile parlamentare, între 1.700 (Covasna) și 17.000 (București), presupunând că cerința va fi similară (încă nu avem un proiect) și că partidul va merge pe varianta unui singur județ. Apare suplimentar, la candidatura într-un singur județ, problema „listei complete de candidați”, despre care nu știm cum va fi definită
  • nu este clar ce se întâmplă la alegerile europene, unde avem o singură circumscripție, națională

Paradoxal, cea mai accesibilă variantă pentru partidul local ar fi cea a alegerilor parlamentare, celelalte însemnând costuri logistice insurmontabile pentru o astfel de formațiune. Dar această opțiune este ilogică: de ce ar dori să candideze la alegeri naționale un partid local? Această prevedere nu va genera decât apariția unor candidaturi irelevante, de fațadă, pe diverse buletine de vot, dar și îndepărtarea acelor grupuri de cetățeni care ar dori să facă politică serios, nu pentru a bifa o procedură.

2. Încearcă să constituie o alianță cu alte partide locale, în interiorul județului sau din județe învecinate. Apar două probleme majore:

  • e puțin probabil să existe partide locale în 75 de localități din același județ, toate cu aceeași ideologie sau cu obiective similare. Un astfel de conglomerat ar fi oricum dificil de administrat, generând din nou costuri mari.
  • pragurile electorale pentru alianțe sunt mai mari (7-8%), crescând și mai mult un prag electoral deja exagerat. Din această perspectivă, sugestia unei alianțe între partide locale se transformă într-o capcană.

Estimăm că cele două impedimente vor face foarte dificile, dacă nu imposibile, alianțe județene sau regionale.

3. Încearcă să se alieze cu un partid mare. Probabil că această variantă este fezabilă, cu observația că partidul respectiv trebuie să își asume costul creșterii pragului electoral. Asta înseamnă că sunt „eligibile” doar cele 3-4 partide de peste 7-8%, care vor controla efectiv partidele mici. Nu vom avea deloc noi partide, ci doar nenumărate măști ale partidelor actuale.

Toate variantele duc într-o fundătură: procedura de radiere este astfel gândită încât să facă imposibilă existența partidelor locale. Baronii locali vor fi fericiți, nu vor veni tot felul de cetățeni impertinenți să le amenințe supremația.

Observați că în toate variantele am considerat implicită ipoteza că partidele respective vor încerca în mod corect să strângă semnăturile necesare și canidați relevanți. Există și scurtătura obișnuită a politicii românești: minciuna. Avem nenumărate exemple de candidați care au strâns mii sau sute de mii de semnături, imposibil de verificat practic, dar care au obținut cu mult mai puține voturi. Un grup fără scrupule va face exact acest lucru: va cumpăra sau falsifica semnăturile necesare, va nominaliza candidați oarecare în localitățile unde nu sunt interesați de rezultat, pe scurt va face exact ce fac partidele existente, de care ne-am cam săturat.

Noile reguli de funcționare a partidelor politice urmăresc împrospătarea clasei politice românești”, spune, ipocrit, expunerea de motive a proiectului de lege. Nu pot să estimez câte astfel de grupuri fără scrupule vor deveni active. Dar cu siguranță vor fi suficient de multe ca să ducă în derizoriu ideea de partid local. Vor fi suficient de multe ca să îndepărteze din nou de politică exact cetățenii de bună credință. Din spatele măștilor zâmbitoare pe care le afișează la televizor, membrii Comisiei parlamentare rânjesc mulțumiți: tot ei vor rămâne răul cel mai mic. Iar dintre partidele noi, vor ieși în evidență cei care învață de mici să mintă, o adevărată pepinieră de cadre pentru partidele consacrate. Și asta se numește „reforma clasei politice”.

Cerința celor 25.000 de membri fondatori a fost declarată recent neconstituțională de CCR. În motivația Curții, un paragraf mi-a atras atenția:

De asemenea, pentru stabilirea şi păstrarea echilibrului corect, legiuitorul trebuie să recurgă la ingerinţa cea mai redusă asupra dreptului de asociere. Or, în speţă, condiţia numărului minim de membri fondatori şi a dispersiei lor teritoriale a depăşit ceea ce este just şi echitabil în raport cu dreptul fundamental protejat – dreptul de asociere.

Oare condițiile privind radierea nu sunt tot o ingerință exagerată asupra dreptului de asociere? Probabil vom afla atunci când primul partid radiat va ataca constituționalitatea legii.

(sursa foto)

2 Comments on Ai voie partid local dacă înveți să minți de mic

  1. Ipotetic vorbind:
    Presupunand ca legea este promulgata asa, cand se mai poate modifica?
    Daca criteriul de radiere s-ar sterge la data X, intra in vigoare doar la data de X+1 an ca tot ce tine de legislatie electorala, sau din acel moment nu se mai radiaza partide?
    Ma gandesc ca daca destule partide locale aduna voturi la locale in 2016 si impreuna fac presiune sa se scoata criteriul de radiere, intra acesta in vigoare inainte de parlamentarele din 2016?

  2. Radierea se poate produce doar după alegerile parlamentare, pentru că doar atunci au trecut două runde de alegeri. Deci dacă legea e amendată înainte de alegerile parlamentare, niciun partid nu poate fi radiat pe baza acestui criteriu.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*